Pe rolul Curții de Apel Constanța a ajuns recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției Române în procesul cu primarul Constanței, Radu Mazăre.
- Publicitate -
În urmă cu câteva luni, Tribunalul Constanța a decis, în apel, că Radu Mazăre nu va mai primi scuze printr-o scrisoare publică din partea IGPR, însă rămâne cu despăgubirile de 50.000 lei, în cazul legat de contracte care ar fi fost acordate preferențial de Primăria Constanța.
Magistrații Tribunalului Constanța au admis apelul introdus împotriva sentinței prin care Judecătoria Constanța i-a dat câștig de cauză lui Radu Mazăre. Judecătorii au modificat în parte sentința și au decis că IGPR nu va fi obligat să își ceară scuze în public, menținând celelalte dispoziții.
La începutul lunii noiembrie 2006, primarul Mazăre s-a adresat instanței de judecată, susținând că printr-un comunicat remis presei pe 6 septembrie 2006
sub titlul "Municipalitatea constănțeană, mai săracă cu șase milioane de euro", i-a fost prejudiciată grav imaginea.
Prin sentința civilă nr. 17.496/21.12.2007, Judecătoria a apreciat că polițiștii nu ar fi trebuit să folosească exprimarea "cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu", prezumția de nevinovăție fiind valabilă pentru toată lumea, și i-a dat câștig de cauză primarului. Procesul a ajuns la Tribunalul Constanța, după ce IGPR a atacat sentința, în apel. În susținerea apelului, juristul IGPR a afirmat că nu a fost încălcată prezumția de nevinovăție și că informațiile au fost remise presei în baza Legii 544/2001, privind accesul liber la informațiile de interes public. El a mai precizat că, în comunicat, nu a fost afirmat numele complet al lui Radu Mazăre, deducțiile fiind făcute de mass-media. Nu în ultimul rând, el a mai adăugat că prezența primarului la DNA a fost cea care a atras atenția presei și de aceea a fost luat în vizor. La rândul lui, avocatul lui Mazăre, Ioana Focșa, a afirmat că IGPR își declinase deja competența către DNA în momentul în care a remis comunicatul de presă, așa că acțiunea a fost o încălcare flagrantă a prezumției de nevinovăție, mai ales în contextul în care IGPR nu mai avea nicio competență de cercetare. Avocatul a mai afirmat că IGPR încearcă să arunce responsabilitatea prejudiciului cauzat în curtea presei. Rămâne de văzut ce vor decide magistrații cu privire la recursul declarat de IGPR, la termenul din 26 septembrie.
