Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale. Ministerul Afacerilor Externe salută desemnarea sa în această calitate, cu prilejul alegerilor organizate la 4 decembrie 2023, subliniind că este o premieră pentru România și reprezintă un succes al diplomaţiei române.
Curtea Penală Internațională este singura instanță penală internațională permanentă care judecă crimele împotriva umanității, crimele de război, genocidul sau crimele de agresiune. Potrivit unui comunicat al MAE, promovarea Iuliei Motoc pentru o funcţie de judecător la Curtea Penală Internaţională şi alegerea sa în această funcţie fac parte din demersurile active ale României de susţinere a Curţii Penale Internaţionale, instanţă unică prin mandatul său de sancţionare, în condiţiile Statutului de la Roma, a celor care săvârşesc crime împotriva umanităţii, crime de război, genocid sau crime de agresiune.
"Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă convingerea că vasta expertiză a profesoarei Iulia Motoc în domeniul protejării şi promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului şi a eticii la nivelul Curţii Penale Internaţionale, întărind actul de justiţie la nivel internaţional", se arată în comunicat.
Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă, precizează sursa citată.
"Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale. România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume. România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului ", reaminteşte MAE.
Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi genocidului comise în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, conform comunicatului.
