Societatea de Medicină Legală din România (SMLR) a transmis, sâmbătă, că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care vizează conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive re-conferă rolul important al expertizei medico-legale. De asemenea, legiştii ”exprimă reticenţa faţă de potenţiala eficienţă judiciară” a propunerii formulate de fostul ministru al Justiţiei Alina Gorghiu ca detectarea oricei substanţe în organism să fie automat considerată infracţiune.
- Publicitate -
SMLR, forul profesional ce reprezintă autoritatea ştiinţifică a specialiştilor din medicina legală, a transmis, sâmbătă, precizări cu referire la decizia Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul conducerii unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.
”Reţeaua de medicină legală salută decizia ICCJ care re-conferă rolul important al expertizei medico-legale, binemeritat şi elocvent necesar unei bune soluţionări judiciare a cazurilor, mijloc probator fundamentat ştiinţific, dar, mai ales, singurul integrator al unei pleiade largi de elemente ce necesită analiza, aşa cum subiectul de faţă o solicită implicit. (...) Expertizele medico-legale de stabilire a influenţării capacităţii de a conduce un autovehicul al unei persoane în prezenţa unor substanţe cu potenţial psihoactiv constituie deja o rutină a activităţii cotidiene medico-legale, ele fiind solicitate, în funcţie de practica - neunitară – a organelor judiciare, chiar şi în toate cazurile (pentru unele Curţi/Parchete) în care examenul de laborator al probelor biologice relevaseră prezenţa unor substanţe”, transmite SMLR, într-un comunicat de presă.
SMLR arată că ”este indubitabilă” experienţa medicilor legişti în acest domeniu, mai ales că în ultimii 6-7 ani, organele judiciare au solicitat în mod constant efectuarea de analize, însă legiştii au avut la dispoziţie termene rezonabile, de până la o lună.SMLR reacţionează şi faţă de propunerile făcute de către Alina Gorghiu: ”SMLR a luat act de noile propuneri de modificare a legislaţiei şi exprimă reticenţa faţă de potenţiala lor eficienţă judiciară, având în vedere modalitatea abruptă în care eventuala lor implementare ar abdica de la principiile fundamentale ale biologiei / farmacologiei / toxicologiei.
Textul de lege propus va conduce, de ex., la translatarea apriorică a unor constatări anodine (detecţii de laborator a unor substanţe psihoactive, lipsite de relevanţă toxicologică sau clinică) către o, prezumată implicit, prezenţă a unor efecte psihoactive cert manifeste şi incapacitante, eludând (în absenta evaluării expertale complexe) posibilitatea analizei discriminative a condiţiilor şi circumstanţelor care pot influenţa stabilirea responsabilităţii / imputabilităţii / vinovăţiei de către organele judiciare în drept”.
Totodată, pentru pacienţii care urmează tratament medicamentos este nevoie de analize complexe. ”De asemenea, prevederile nu asigură predictibilitate adecvată - ce ar trebui să caracterizeze orice prevedere juridică – pentru pacienţii care urmează tratamente medicamentoase şi care respectă indicaţiile medicale, încetarea efectului clinic nefiind concomitentă epurării complete din organism a medicamentului, aspect demonstrabil doar prin analize toxicologice cantitative complete şi evaluări”, au mai transmis legiştii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei. Imediat după, Alina Gorghiu, fost ministru al Justiţiei, a anunţat că a depus, împreună cu mai mulţi parlamentari, o iniţiativă legislativă care stabileşte ca atunci când este depistată în sânge o substanţă psihoactivă, fapta să fie considerată infracţiune, ea precizând că mesajul său este toleranţă zero pentru droguri când te urci la volan.
