Campania susținută de ziarul "Cuget Liber" sub denumirea "Cunoaște-ți polițistul de proximitate" a ajuns la final. Și cum se putea încheia prezentarea tuturor polițiștilor de proximitate din Constanța, alături de problemele cu care se confruntă în zonele lor de competență și situațiile inedite pe care le întâlnesc, decât cu prezentarea șefului acestora, comisar șef Iulian Mândruță. Un om care recunoaște că s-a schimbat datorită muncii pe care o face, care s-a regăsit pe sine și a învățat ce înseamnă toleranța, nu doar ca polițist, ci și ca om.
- Publicitate -
Comisarul șef Iulian Mândruță este de profesie inginer mecanic, absolvind facultatea în anul 1988, la București, anterior urmând cur-surile Școlii de muzică, din Constanța, unde a studiat vioara și pianul, iar din clasa a IX-a - Liceul "Ovidius", profil matematică - fizică.
În ianuarie 1995 a făcut una dintre cele mai mari schimbări din viața sa. Alături de alți 14 colegi ingineri a intrat în Poliție. "Nu am făcut un pas regretabil" - ne-a declarat el. Timp de 10 ani, a lucrat doar la Serviciul de Ordine Publică.
După 14 ani de activitate în cadrul Poliției (timp în care a urmat și cursurile Facultății de Drept), din 2005 a fost numit șef al Poliției de Proximitate constănțene.
"Fac pentru prima oară ceva ce-mi place…
"Nu fac însă atât de mult pe cât aș vrea să fac" - ne-a spus el. "Une-le dintre calitățile pe care le-am descoperit la mine au fost disponibilitatea pentru a comunica și dorința de a ajuta" - ne-a mărturisit comisarul șef Iulian Mândruță.
"De vină" pentru schimbările produse în viața sa, dar și a comunității sunt specialiștii elvețieni - actuali și foști polițiști, dintre care a făcut parte și un psiholog. Acesta din urmă a adus cu sine și un curs de analiză tranzacțională, deosebit de util în munca polițistului de proximitate.
După ce a urmat acest curs și a fost supervizat de elvețieni în vederea insușirii tacticii și modalităților de predare, comisar șef Iulian Mândruță a ajuns să împărtășească, aproape în fiecare lună, "învățăturile" respective câte unui grup de câte aproximativ 20 de polițiști.
Datorită acestui curs, șeful proximiștilor este de părere că subalternii săi se pot schimba în primul rând în propriile familii, și apoi în comunicarea cu colegii lor și în comunitate.
Îi învață cum să dezvolte o calitate extraordinară pentru un polițist de proximitate, respectiv să-și descopere calități empatice (capacitatea de a se pune în pielea celuilalt), sau cum ar trebui să se comporte în anumite situații, poate mai tensionate.
"Pe mine personal cursul m-a schimbat"…
... recunoaște comisarul șef Mândruță, "în relația și reacția cu oamenii făceam mari greșeli".
El îi învață pe proximiști cum trebuie să procedeze în anumite situații, cum să trateze anumite conflicte, cum să "îi ia" pe anumiți turbulenți. "Nu trebuie să "dansăm" pe muzica pe care o cântă ei, ci trebuie să îi aducem în postura de a "dansa" ei pe "muzica" noastră" - ne explică comisarul șef Mân-druță, cum trebuie să procedeze polițiștii în situațiile tensionate și când "turbulentul" încearcă să controleze situația.
Șeful de la proximitate ne poves-tește cu uimire că a descoperit că, în urma cursului și a noțiunilor de psihologie inoculate polițiștilor, a remarcat schimbări majore la aceștia, chiar și la anumiți șefi din poliția constănțeană. Există, însă, și excepții, anumiți polițiști care nu înțeleg, nu știu nici până acum sau nici nu vor să știe cu ce se ocupă exact un proximist…
"Dacă trebuie să arătăm cu degetul, să arătăm unde trebuie"
"Există cazuri în care polițiștii fac cercetări și verificări în primă instanță, dar ei pot reține doar pentru o perioadă de 24 de ore. Ei merg apoi cu propunere de arestare preventivă la procuror, care, în funcție de cum apreciază, face la rândul lui propune-re de arestare către instanța de judecată. Aceasta din urmă decide dacă cineva este sau nu arestat. De multe ori, oamenii nu știu toate acestea… Ei consideră că polițistul arestează, iar dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, "de vină este polițistul". Ni se pune o etichetă pe care, câteodată, nu o merităm…. Nu spun că nu există și situații de polițiști care nu-și fac treaba cum trebuie, aceia răspund pentru problemele lor, dar nu ar trebui să generalizăm… Dacă trebuie să arătăm cu degetul, să arătăm unde trebuie" - ne-a spus comisarul șef Iulian Mândruță, vizibil nemulțumit de imaginea Poliției, în general, și de faptul că media ajunge să exagereze și, poate, câteodată, să deformeze realitatea.
Toleranță și rațiune în relațiile interumane
"Îmi pare rău că oamenii nu conștientizează că nu totul stă în mâna Poliției, că nu trebuie să reclamăm orice… Ei ar trebui să știe că, până să ajungă la Poliție ori în instanță, mai există și calea medierii. Ar trebui să dăm dovadă de mult mai multă toleranță și rațiune în relațiile interumane" - ne-a declarat comisarul șef Iulian Mândruță.
"Omul e construit să facă rău mult mai ușor decât face bine", constată, cu dezamăgire și parcă dezarmat de "apucăturile" lumii în care trăim, șeful proximiștilor. "Nu mai există hrană spirituală, din păcate", spune el; cu alte cuvinte, mulți dintre noi "nu mai avem un Dumnezeu" și de aceea reacționăm ca niște bestii, ca niște animale, ne lăsăm pradă impulsurilor de moment și instinctelor primare.
"Le cer oamenilor mei calitate"
În urma discuțiilor purtate cu polițiștii de proximitate din toate cartierele Constanței, am putut vedea și noi cu ceea ce se ocupă, concret, polițiștii de proximitate și cu ce probleme se confruntă în fiecare zonă a orașului. În medie, fiecare trebuie să "aibă grijă" de aproximativ 20.000 locuitori ai Constanței, ceea ce este foarte mult, dacă e doar să comparăm cu situația colegilor lor din Elveția, unde fiecare proximist are maximum 12.000 de locuitori arondați. Comparând și tipul ori numărul de infracțiuni care au loc la noi și la ei, ajungem la concluzia că numărul de proximiști de pe raza orașului Constanța ar trebui să fie mult mai mare. "Ar trebui dublat numărul polițiștilor de proximitate" - ne confirmă și comisarul șef Iulian Mândruță.
Din cauza numărului redus de oameni și a reclamațiilor foarte multe (de multe ori și nefondate), proximistul este nevoit să stea la birou, în loc să meargă pe teren, acolo unde, de altfel, îi este locul.
"Le cer oamenilor mei foarte multă calitate, le explic cum trebuie să se adreseze, cum să se poarte cu oamenii" - ne spune șeful Poliției de Proximitate, încrezător în subalternii săi.
