Parlamentul European nu poate accepta ca banii contribuabililor europeni să fie deturnați în rețele de corupție din România și Bulgaria, iar pentru a ieși de sub monitorizare, Bucureștiul trebuie să-și îndeplinească angajamentele asumate înainte de aderare, a declarat europarlamentarul german Elmar Brok.
- Publicitate -
Întrebat dacă Parlamentul European va discuta rapoartele Comisiei Europene din luna iulie și măsurile luate împotriva Bulgariei, Brok a spus că, din câte știe, va exista o dezbatere în luna octombrie. El a precizat că în cadrul grupului PPE-DE s-a amintit și de înghețarea fondurilor de preaderare pentru România, făcând referire la sistarea plăților SAPARD pentru 2008 din cauza unor deficiențe descoperite în sistemul de management și control.
"România trebuie să schimbe aceste lucruri. Noi ne uităm la rezultate și spunem dacă s-au îndeplinit condițiile sau nu. Nu putem fi de acord ca banii contribuabililor europeni să meargă în rețelele de corupție din România sau Bulgaria. Corupție există peste tot, desigur, dar la un moment dat trebuie trasă o linie și spus destul, până aici", a spus Brok.
Referitor la țelul declarat de clasa politică românească, de a ieși anul viitor de sub monitorizarea Comisiei Europene, Brok a replicat "de ce nu ies încă de anul acesta? de ce nu se țin de promisiunile făcute? Au promis încă de acum trei ani, dinainte de aderare, că vor rezolva aceste probleme și uite că tot mai discutăm despre ele", a remarcat europarla-mentarul german, fost președinte al comisiei de afaceri externe a PE în faza de preaderare a României.
Dezbaterea din PE ar putea avea loc după ce, în perioada 28 septembrie - 1 octombrie 2008, o echipă a comisiei de control bugetar a PE se va deplasa în Bulgaria pentru a "examina sistemul de management și control al fondurilor UE". Misiunea are loc ca urmare a concluziilor rapoartelor CE care "subliniază dificultățile cu care se confruntă Bulgaria în gestionarea fondurilor UE", europarlamentarii urmând să propună soluții pentru combaterea fraudei și corupției din această țară, se arată în agenda PE.
Rapoartele CE privind România și Bulgaria au fost adoptate luni de către miniștrii de externe din toate cele 27 de state membre, care au cerut Bucureștiului și Sofiei "să își intensifice eforturile luând toate măsurile necesare fără întârziere și demonstrând rezultate tangibile și durabile".
Raportul privind România critica în special Parlamentul României pentru lipsa "consensului neechivoc" în combaterea corupției la nivel înalt, mai ales prin măsurile legislative adoptate, care au creat noi obstacole în lupta anticorupție.
Săptămâna aceasta, președinții Camerei Deputaților și Senatului au redactat o scrisoare adresată președintelui PE, Hans Gert Pottering, urmând să o trimită după ce va fi adoptată de plen. În acea scrisoare, Bogdan Olteanu și Nicolae Văcăroiu solicită o poziție a PE pentru "afirmațiile defăimătoare" ale CE la adresa unui parlament național, deplâng faptul că Parlamentul român n-ar fi fost consultat de către executivul european, cu toate că în cursul misiunilor la București, experții CE care au redactat raportul au avut întâlniri și cu comisiile juridice ale legislativului român.
