Procurorul general Alex Florența a discutat marți cu premierul Ilie Bolojan despre proiectul de reformă a pensiilor speciale, în cadrul unei întrevederi la Palatul Victoria, în timpul căreia șeful parchetelor a subliniat că modalitățile de calcul privind vechimea utilă în magistratură și vârsta de pensionare trebuie să cunoască o eșalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre și discriminări între magistrați.
- Publicitate -
„În continuarea demersurilor de a evidenția consecințele pe care proiectul de modificare legislativă le poate produce în funcționarea sistemului judiciar, în data de 19.08.2025 procurorul general al PICCJ a avut o întâlnire cu prim-ministrul României, în cadrul căreia a punctat principalele probleme identificate ce privesc modul de calcul, lipsa unei etapizări adecvate în privința vârstei de pensionare și a vechimii în profesiile asimilate. Procurorul general a subliniat efectele negative asupra sistemului de justiție, și în particular asupra resurselor umane, pe care le produce repunerea în discuție a unor elemente importante ale statutului magistraților, periodic, la intervale scurte de timp, în pofida caracterului constant al jurisprudenței Curții Constituționale în materie. Astfel, începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de 3 ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de 4 ori", au transmis reprezentanţii Parchetului General într-un comunicat de presă.
Alex Florența a subliniat că dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor referitoare la pensiile de serviciu, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene.
Astfel, condițiile de pensionare stabilite în anul 2023 au format obiectul unei ample consultări, iar ulterior adoptării, reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215 din PNRR.
Procurorul general recomandă evitarea unor dezechilibre în modul de funcționare a sistemului judiciar
Alex Florența a subliniat faptul că este nevoie de o eșalonare reală în privința calculului vechimii utile în magistratură și vârstei de pensionare.
„În acord cu unele dintre argumentele expuse (necesitatea ca pensia să nu depășească salariul în plată, nevoia de creștere etapizată a vârstei de pensionare), modalitățile de calcul ale vechimii utile în magistratură și ale vârstei de pensionare propuse în proiectul de act normativ trebuie să cunoască însă o eșalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre și discriminări evidente atât între generațiile de magistrați, cât și între magistrații din aceeași generație. Nu lipsit de importanță, din perspectiva necesității de a evita generarea unor dezechilibre în modul de funcționare a sistemului judiciar, este modul în care s-a realizat creșterea acestei vârste în sistemul public de pensii, unde creșterea vârstei standard de pensionare pentru bărbați cu 3 ani s-a realizat într-un interval temporal de 15 ani, iar creșterea vârstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani a operat pe un interval temporal de 20 ani", mai spun reprezentanţii Parchetului General.
Totodată, procurorul general a subliniat că nevoia unei reforme a sistemului judiciar nu poate viza exclusiv și izolat un aspect legat de statutul profesiei de magistrat, fără luarea în considerare a problemelor recurente cu care se confruntă sistemul de justiție, în special volumul excesiv de muncă, în condițiile unor scheme de personal incomplete, și instabilitatea legislativă ridicată.
În plus, Alex Florența a punctat și importanța cooperării loiale între puterile statului, precum și faptul că orice demers legislativ privind modificarea legislației în domeniul justiției trebuie să se realizeze în baza consultării reale și efective a reprezentanților sistemului judiciar, pentru identificarea celor mai bune soluții apte să genereze o funcționare optimă a sistemului judiciar.
