Membrii unei rețele internaționale de trafic de stupefiante sunt judecați de magistrații de la Tribunalul Constanța, după ce dosarul a fost declinat de instanțele bucureștene.
- Publicitate -
Prin rechizitoriu, au fost trimise în judecată surorile Simona și Ana Maria Bărbuceanu, pentru comiterea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată, în varianta agravantă a organizării și finanțării unei astfel de infracțiuni.
De asemenea, în același proces, este judecat Robert Pintile Ungureanu, pentru trafic ilicit de droguri de mare risc în formă continuată.
Instanța a dispus, ieri, menținerea în arest a Simonei Bărbuceanu, singura persoană arestată în acest caz, audierile urmând a fi demarate pe 29 februarie.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2003 - 2004, cele două femei au organizat, coordonat și finanțat o rețea de trafic ilicit de droguri de mare risc, recrutând și finanțând plecarea unor persoane denumite "cărăuși", în state vest-europene și din America de Sud în vederea transportului unor importante cantități de cocaină (de ordinul zecilor de kilograme), în scopul realizării unor importante beneficii financiare.
Drogurile erau transportate prin înghițire, disimulare pe corp sau ascunse în bagaje. Una dintre aceste persoane recrutate și finanțate este Ungureanu, care a fost depistat, la data de 10 martie 2004, pe Aeroportul Internațional din Amsterdam, venind din Venezuela, în timp ce transporta în bagaje cantitatea de 2,850 kilograme cocaină.
Legături strânse cu cetățeni din Europa occidentală
Anchetatorii spun că în grupul infracțional organizat, atribuțiile fiecărei persoane erau stabilite cu exactitate, unele ocupându-se de racolare, organizare și finanțare, în timp ce altele au aderat și sprijinit grupul infracțional inițiat și constituit, inclusiv prin deținerea și transportul unor importante cantități de droguri de mare risc.
Membrii grupului infracțional, astfel inițiat și constituit, au avut legături strânse cu cetățeni străini aflați în țări din Europa occidentală (Olanda, Italia, Spania, Suedia, Insulele Tenerife), cât și din țări din America de Sud și America Latină (Venezuela, Surinam).
Atribuțiile lor, cu preponderență persoane de origine africană (nigerieni), au fost la rândul lor cu exactitate stabilite, asigurând punerea în legătură cu "cărăușii" cărora le dădeau cantitățile de cocaină (sub diferite modalități, respectiv disimulate în bagaje, în obiecte de îmbrăcăminte, prin înghițire) destinate transportului, cazarea, comunicarea prin intermediul telefonului mobil și a internetului, obținerea vizelor etc.
Anchetatorii au stabilit că persoanele de origine africană aparțin unei puternice rețele de narcotraficanți implicate în traficul internațional de cocaină, ele făcând parte din așa numita "mafie nigeriană", a cărei "specializare" este tocmai transportul unei importante cantități de cocaină. Cărăușii erau în general cetățeni străini proveniți din Europa de Est, inclusiv România, precum și din Africa; aveau o situație financiară precară, cu un anumit nivel de instrucție și erau căsătoriți.
Membrii rețelei foloseau un limbaj codificat
Persoanele având atribuții de racolare, organizare și finanțare a cărăușilor erau cu o situație financiară bună, cu un nivel de instrucție superior (studii liceale sau chiar superioare), cunoscători ai unor limbi de circulație internațională (în principal engleza), au fost o perioadă de timp (anterior) în țări vest-europene (Olanda).
Pentru fiecare cărăuș recrutat și trimis în Olanda, surorile primeau de la membri grupării de narcotraficanți aflați în Olanda minimum 500 de euro, mergând până la 4.000 - 5.000 de euro.
Membrii rețelei foloseau un limbaj codificat pentru a intermedia operațiunile ilicite de trafic de droguri de mare risc, pentru a induce o aparentă legalitate și "normalitate" acestor convorbiri, luându-și totodată măsuri de prevedere în ipoteza în care o parte din membrii grupului infracțional ar fi fost reținuți de către Poliție în vederea cercetării lor.
