Peste 600 de expertize pentru amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate din cauza unor motive medicale au fost solicitate, pe parcursul anului 2018, la nivelul întregii țări, de instanța de judecată pentru deținuții care solicitau să fie lăsați acasă, fie pentru intervenții chirurgicale, fie pentru alte tratamente mai complexe. În multe dintre cazuri, însă, apare o problemă care le dă de furcă medicilor legișți membri ai comisiilor de expertiză: cine plătește pentru investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticelor? "Sunt niște lacune legislative", ne-a precizat dr. Marius Popa, medic șef Serviciul de Medicină Legală Constanța.
- Publicitate -
"Persoanele private de libertate solicită instanței de judecată întreruperea sau amânarea executării pedepsei, din cauze medicale, iar judecătorii solicită realizarea unor expertize. Noi, la nivelul comisiei de expertiză medico-legală îi vedem, constatăm că există niște simptome, dar sunt necesare niște investigații. Poate un RMN, un CT sau consultarea unui oftalmolog, de exemplu. Îi direcționăm pe deținuți către centrele medicale ori către policlinică, dar aici, cum este de așteptat, sunt întrebați de asigurare medicală – nu au! Sau pot face investigațiile contracost, dar sunt deținuți, nu au bani", a explicat medicul șef cum se desfășoară situațiile. În consecință, în multe dintre cazuri, investigațiile respective sunt realizate pe baza de "amiciții" sau în urma insistențelor medicilor legiști, totul pentru a putea da răspunsurile solicitate de instanțele de judecată. "În puține cazuri instanțele mai încuviințează întreruperea executării pedepselor sau amânarea lor, căci rețeaua spitalelor penitenciare este bine pusă la punct, în special unitățile din București, iar deținuții sunt transferați acolo pentru tratamentul necesar. Dar trebuie reglementat și ce se întâmplă în cazul investigațiilor necesare pentru punerea unui diagnostic", a mai arătat dr. Marius Popa.
