Ministrul Cătălin Predoiu a venit, vineri, 1 septembrie, în vizită neanunțată la sediul IPJ Constanța. S-a ferit să dea ochii cu presa – oare de ce?! – deși cu doar câteva zile înainte susținea că va avea o atitudine transparentă cu privire la prezentarea raportului privind tragedia de la 2 Mai și proiectul pilot pe care vrea să-l implementeze în Poliția de la Constanța. Abia spre orele serii a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook cu privire la vizită: „Am avut o întâlnire de lucru la Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, alături de secretarul de stat Bogdan Despescu și echipa de conducere interimară a IPJ, condusă de comisar-șef Mădălina Vlangăr, și șefii structurilor din cadrul Inspectoratului. Am discutat pe larg despre prioritățile operaționale ale Inspectoratului pentru perioada următoare, dar și despre analiza cazului Vama Veche. Un subiect deosebit de important a fost proiectul pilot de reorganizare completă a IPJ Constanța. Am luat şi anunţat o serie de decizii privind reorganizarea completă a IJP Constanța şi am iniţiat îndeplinirea acestora progresiv până la realizarea completă. Se cunosc priorităţile: trafic de persoane, droguri şi arme, migraţie ilegală, contrabandă, evaziune fiscală, siguranţa rutieră şi crima organizată. Aceste infracţiuni grave sunt toate legate de crimă organizată. Crima organizată a proliferat din cauza corupţiei şi a pasivităţii administraţiei, inclusiv a Poliţiei. Am dat instrucţiuni clare de a se derula cât mai intens operaţiuni de prevenţie şi combatere, de la circulaţia rutieră şi până la crima organizată. Cer o nouă atitudine bazată pe responsabilitate, angajament şi loialitate faţă de muncă, profesie, lege şi cetăţean din partea fiecărui poliţist”.
„Oamenii care au deținut funcții de conducere pot influența succesul sau eșecul” Faptul că este nevoie de îmbunătățirea activității polițienești nu este o surpriză pentru nimeni, dar sindicaliștii consideră că „Predoiu vrea schimbare cu oamenii care au distrus sistemul”, după cum a subliniat Cosmin Andreica, liderul Sindicatului Europol.
„Reformarea unui sistem instituțional atât de complex și esențial precum Poliția Română este, fără îndoială, un demers dificil și necesar pentru îmbunătățirea performanțelor și calității serviciilor oferite de către această instituție. Cu toate acestea, există o serie de aspecte critice care trebuie luate în considerare atunci când se dezbat astfel de reforme sistematice. Unul dintre acestea este problema legată de faptul că oamenii care au deținut funcții de conducere în sistemul polițienesc anterior pot influența în mod semnificativ succesul sau eșecul procesului de reformă.
Argumentele care susțin necesitatea unei schimbări semnificative în ceea ce privește conducerea Poliției Române sunt multiple și potențial convingătoare. Unii ar putea susține că persoanele care au condus instituția în trecut ar putea fi înrădăcinate în vechile practici și mentalități, care au dus la deficiențe și probleme în sistem. În plus, pot exista preocupări legitime cu privire la corupția sau abuzurile care ar putea fi perpetuate în cazul în care oamenii care au avut o influență asupra acestor aspecte rămân în poziții de putere”, a afirmat liderul de sindicat.
Propunerile Sindicatului Europol pentru o reformă eficientă
Totodată, sindicalistul are și o serie de sugestii de schimbări care ar putea contribui semnificativ la modernizarea și îmbunătățirea eficienței Poliției: reevaluarea structurii organizaționale, investiții în tehnologie și echipamente, sprijin pentru dezvoltarea profesională – realizarea unor programe de formare continuă și specializare pentru a asigura că personalul poliției are cunoștințele și abilitățile necesare în contextul schimbărilor frecvente de legislație, competențe și proceduri de sistem, introducerea unor măsuri pentru a asigura transparența activităților polițienești și pentru a ține cont de responsabilitatea față de comunitate, adoptarea unor politici riguroase împotriva corupției prin implementarea unor măsuri legislative coerente, dublate de instituirea unui sistem corect de remunerare care să reflecte importanța socială a muncii, evaluarea performanței și eficienței, instituirea unui ghid al carierei, restructurarea ierarhiei gradelor profesionale, depolitizare și digitalizare.
„În prezent, în instituția Poliției Române există patru corpuri profesionale (corpul agenților de poliție, corpul ofițerilor de poliție, corpul ofițerilor superiori de poliție și corpul chestorilor de poliție) totalizând 15 trepte de grad profesional de la cel mai mic grad la cel mai înalt grad profesional posibil. Comparativ, instituțiile similare din țările occidentale au un singur corp profesional care totalizează cinci sau șase trepte de grad între minim și maxim. Astfel se asigură o structură profesională clară suplă, bazată pe profesionalism și care oferă tuturor angajaților instituției posibilitatea de a progresa în cariera profesională”, a mai arătat Cosmin Andreica.
