Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a afirmat, marți, că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care intră în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Potrivit generalului, pentru asta ar fi nevoie de modificarea a patru legi.
- Publicitate -
„În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă", a declarat şeful Statului Major al Apărării la Europa Liberă.
Una dintre legile luate în calcul, care ar putea fi modificată printr-o „nouă iniţiativă legislativă care să permită să operăm şi pe timp de pace sub auspiciile unei operaţii militare". Cele patru care ar trebui modificate sunt: Legea Apărării Naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor şi Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.
„În această lege (n.r. - Legea privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînţeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă", a explicat şeful Statului Major al Apărării, argumentând că drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie, la loitering (n.r. muniţie teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
„Pentru că timpul de acţiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spaţiul aerian al Ucrainei în spaţiul aerian al României", a continuat generalul Gheorghiţă Vlad.
În interviul acordat Europa Liberă, şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ.
„Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud", a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad.
La întrebarea „Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: „Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare".
Ce spune Mihai Fifor, fost ministru al Apărării şi vicepreşedinte al Comisiei de apărare a Camerei
Contactat de Europa Liberă, acesta a precizat că nu a ştiut că Armata nu are instrumentele legislative pentru a doborî drone străine care intră ilegal în spaţiul naţional. „Nu ştiam şi nu e treaba mea să ştiu”, a declarat Mihai Fifor.
Vicepreşedintele forului parlamentar completează: „Dacă MApN cere această lege, sigur, ne vom mobiliza". Fostul ministru al Apărării susţine că, la întâlnirea de la MApN de pe 6 februarie la care a participat, nu s-a dat exemplul Legii privind Combaterea Mijloacelor Aeriene atunci când a venit vorba despre urgenţele legislative invocate de şeful Armatei.
„S-a vorbit, în schimb, despre Legea Apărării Naţionale, continuă vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaţilor.
Mihai Fifor explică însă că această lege este strâns legată de noua Strategie de Apărare a Ţării care, urmează să fie discutată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de preşedinte săptămâna viitoare.
Toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate şi votate în procedură de urgenţă”, a mai spus vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare de la Camera Deputaţilor.
