Se anunță vremuri grele! Cazul penibil în care un ministru din Guvernul României a fost filmat luând mită palincă și caltaboș a determinat parlamentarii să se pună la "căldurică", adică să voteze o serie de modificări la Codul de Procedură Penală, care nu au decât un singur scop: de a pune botniță ziariștilor. Cei care au tupeul fantastic de a aduce la cunoștința opiniei publice cazuri de corupție riscă, potrivit modificărilor aberante aduse Codului de Procedură Penală, ani grei de închisoare.
- Publicitate -
Deputații au profitat de o ordonanță de urgență emisă în 2006, pe vremea când ministru al Justiției era Monica Macovei. Respinsă inițial de Senat, deputații au modificat-o substanțial în Comisia Juridică și au votat-o, marți, în plen, schimbând fundamental cele două coduri.
Modificările au fost trimise spre promulgare la Președinție, care poate întoarce proiectul de lege la Camera Deputaților. Dar, dacă va trece, un caz Remeș, de exemplu, nu va mai fi posibil pentru că jurnaliștii riscă șapte ani de închisoare dacă difuzează înregistrări video dintr-un dosar.
Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru o agenție de presă că Bruxelles-ul nu a fost încă informat despre modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. "Nu vreau să comentez, dar Comisia a fost destul declară când a discutat cu Guvernul român despre modificările legislative", a spus Gray.
Ziariștii, vizați de lege
"...se sancționează sustragerea, distrugerea sau reținerea unei corespondențe, precum și divulgarea conținutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greșeală, ori divulgarea conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, sau înregistrate audio ori video, fără drept (...)
Dacă faptele prevăzute la alineatele 1 și 2 au fost săvârșite de către o persoană în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu depășirea limitelor acestora, pedeapsa este închisoarea de la doi la șapte ani și interzicerea unor drepturi". Așa sună una dintre modificări, respectiv alineatul 2 art. 195 din Codul Penal. Cu alte cuvinte, oricine intră în posesia unor imagini, un jurnalist de pildă, și le difuzează, chiar dacă informațiile sunt de interes public, riscă cinci ani de închisoare, iar dacă se află în exercițiul funcției, adică lucrează la TV, este cadorisit cu șapte ani.
Pericolul constă în faptul că sunt utilizate formulări largi de genul "se sancționează divulgarea", fără să se precizeze cine sunt vizați: doar oamenii din interiorul sistemului juridic sau oricare altă persoană.
Infractori puși în gardă
Pe de altă parte, infractorii vor putea fi puși în gardă, pentru că își pot aranja liniștiți afacerile necurate la telefon, interceptarea convorbirilor fiind posibilă abia după declanșarea urmăririi penale.
Adică, potențialii infractori vor fi mai întâi anunțați că procurorii sunt pe urmele lor și abia apoi li se pot intercepta telefoanele.
Cităm din alineatul 9 al articolului 911 din Codul de Procedură Penală: "Autorizarea interceptării și a înregistrării convorbirilor sau comunicărilor se face prin încheiere motivată, care va cuprinde: indiciile concrete și faptele care justifică măsura; motivele pentru care stabilirea situației de fapt sau identificarea ori localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace și cercetarea ar fi mult întârziată; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea și înregistrarea."
După alineatul 9 al articolului 911, se introduc trei alineate noi, alineatele 10-12, cu următorul cuprins: "Cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, prevăzută la alineatul 1, trebuie să fie însoțită, în mod obligatoriu, de o copie după rezoluția de începere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 228. Autorizația de interceptare dată cu încălcarea prevederilor prezentului articol este nulă.
Interceptările și înregistrările efectuate în baza unei autorizații nule nu pot fi luate în considerare în cursul procesului penal."
Avocații cu "putere de decizie"
De o altă prevedere vor beneficia avocații. Ei pot întrerupe în orice moment cursul anchetei pe motiv că procedura a fost încălcată. Așadar, anchetele vor putea fi întrerupte de mici procese, iar procurorii vor putea privi cum infractorii le vor scăpa printre degete și nu vor putea face nimic până la un verdict al instanțelor. "Constatarea încălcării legii, inclusiv a prezentului cod, în obținerea mijloacelor de probă, precum și nulitatea acestora, se face prin rezoluție de către procuror sau prin încheiere motivată de către instanță, la cererea părților sau din oficiu."- se spune la alineatul trei al articolului 64 din Cpp.
Percheziții anunțate
De asemenea, în noul Cod de Procedură Penală perchezițiile vor fi anunțate dinainte: "Cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală trebuie să fie însoțită de: a) o copie după rezoluția de începere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 228; b) copie după procesul-verbal în care s-a consemnat refuzul predării vreunui obiect sau înscris dintre cele arătate în art. 98, sau tăgăduirea existenței sau deținerii acestuia."
Se anunță vremuri grele! Cazul penibil în care un ministru din Guvernul României a fost filmat luând mită palincă și caltaboș a determinat parlamentarii să se pună la "căldurică", adică să voteze o serie de modificări la Codul de Procedură Penală, care nu au decât un singur scop: de a pune botniță ziariștilor. Cei care au tupeul fantastic de a aduce la cunoștința opiniei publice cazuri de corupție riscă, potrivit modificărilor aberante aduse Codului de Procedură Penală, ani grei de închisoare.
Deputații au profitat de o ordonanță de urgență emisă în 2006, pe vremea când ministru al Justiției era Monica Macovei. Respinsă inițial de Senat, deputații au modificat-o substanțial în Comisia Juridică și au votat-o, marți, în plen, schimbând fundamental cele două coduri.
Modificările au fost trimise spre promulgare la Președinție, care poate întoarce proiectul de lege la Camera Deputaților. Dar, dacă va trece, un caz Remeș, de exemplu, nu va mai fi posibil pentru că jurnaliștii riscă șapte ani de închisoare dacă difuzează înregistrări video dintr-un dosar.
Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru o agenție de presă că Bruxelles-ul nu a fost încă informat despre modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. "Nu vreau să comentez, dar Comisia a fost destul declară când a discutat cu Guvernul român despre modificările legislative", a spus Gray.
Ziariștii, vizați de lege
"...se sancționează sustragerea, distrugerea sau reținerea unei corespondențe, precum și divulgarea conținutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greșeală, ori divulgarea conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, sau înregistrate audio ori video, fără drept (...)
Dacă faptele prevăzute la alineatele 1 și 2 au fost săvârșite de către o persoană în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu depășirea limitelor acestora, pedeapsa este închisoarea de la doi la șapte ani și interzicerea unor drepturi". Așa sună una dintre modificări, respectiv alineatul 2 art. 195 din Codul Penal. Cu alte cuvinte, oricine intră în posesia unor imagini, un jurnalist de pildă, și le difuzează, chiar dacă informațiile sunt de interes public, riscă cinci ani de închisoare, iar dacă se află în exercițiul funcției, adică lucrează la TV, este cadorisit cu șapte ani.
Pericolul constă în faptul că sunt utilizate formulări largi de genul "se sancționează divulgarea", fără să se precizeze cine sunt vizați: doar oamenii din interiorul sistemului juridic sau oricare altă persoană.
Infractori puși în gardă
Pe de altă parte, infractorii vor putea fi puși în gardă, pentru că își pot aranja liniștiți afacerile necurate la telefon, interceptarea convorbirilor fiind posibilă abia după declanșarea urmăririi penale.
Adică, potențialii infractori vor fi mai întâi anunțați că procurorii sunt pe urmele lor și abia apoi li se pot intercepta telefoanele.
Cităm din alineatul 9 al articolului 911 din Codul de Procedură Penală: "Autorizarea interceptării și a înregistrării convorbirilor sau comunicărilor se face prin încheiere motivată, care va cuprinde: indiciile concrete și faptele care justifică măsura; motivele pentru care stabilirea situației de fapt sau identificarea ori localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace și cercetarea ar fi mult întârziată; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea și înregistrarea."
După alineatul 9 al articolului 911, se introduc trei alineate noi, alineatele 10-12, cu următorul cuprins: "Cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, prevăzută la alineatul 1, trebuie să fie însoțită, în mod obligatoriu, de o copie după rezoluția de începere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 228. Autorizația de interceptare dată cu încălcarea prevederilor prezentului articol este nulă.
Interceptările și înregistrările efectuate în baza unei autorizații nule nu pot fi luate în considerare în cursul procesului penal."
Avocații cu "putere de decizie"
De o altă prevedere vor beneficia avocații. Ei pot întrerupe în orice moment cursul anchetei pe motiv că procedura a fost încălcată. Așadar, anchetele vor putea fi întrerupte de mici procese, iar procurorii vor putea privi cum infractorii le vor scăpa printre degete și nu vor putea face nimic până la un verdict al instanțelor. "Constatarea încălcării legii, inclusiv a prezentului cod, în obținerea mijloacelor de probă, precum și nulitatea acestora, se face prin rezoluție de către procuror sau prin încheiere motivată de către instanță, la cererea părților sau din oficiu."- se spune la alineatul trei al articolului 64 din Cpp.
Percheziții anunțate
De asemenea, în noul Cod de Procedură Penală perchezițiile vor fi anunțate dinainte: "Cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală trebuie să fie însoțită de: a) o copie după rezoluția de începere a urmăririi penale dispusă în conformitate cu prevederile art. 228; b) copie după procesul-verbal în care s-a consemnat refuzul predării vreunui obiect sau înscris dintre cele arătate în art. 98, sau tăgăduirea existenței sau deținerii acestuia."
