- Măi, Ioane, am auzit că te-ai făcut actor mare la teatrul cel nou de la Iași, zice cumătrul Vasile la o cană de vin.
- Publicitate -
- Apăi, m-am făcut, cumetre, că actoria este arta sufletului, nu-i așa o simplă meserie!
- Și ce rol ai avut tu în piesa de aseară, că am văzut că era sala plină de oameni?
- Am avut rolul principal, măi, Vasile! Am jucat un mare om de afaceri, bogat, care moare otrăvit în actul trei.
- Ioi, și cum ai jucat scenografia aia, te-ai zvârcolit mult pe scenă, ai plâns?
- Nu m-am zvârcolit deloc, măi, cumetre, că regizorul mi-o zis să fiu natural... Am băut o cofiță de vin de-al nostru de la Vaslui înainte de spectacol, am adormit direct pe scaun și când s-o terminat piesa, publicul striga: „Bravo, Ioan, n-am văzut în viața noastră un mort care să sforăie așa de realist!".
