Mama vorbește cu Bulă:
- Publicitate -
- Fiule, ți-am cumpărat manualele pentru școală, au fost scumpe, așa că te rog ai grijă de ele!
- Bine mamă, nici nu mă ating de ele!
Bulă își întreabă tatăl:
- Tăticule, ziua de ce nu apar stele pe cer?
Tatăl răspunde:
- Nu știu.
- Păi de ce nu ai întrebat și tu când erai copil?
Bulă, să nu te mai aud că spui asemenea cuvinte!
- Bine, tăticule, dar le-a folosit şi Shakespeare…
- Aşa? Să nu te mai prind că te joci cu el!
- De ce cârâie cioara când zboară?
- Schimbă viteza.
Tată, pot să mă uit la televizor?
- Uită-te liniștit, numai să nu-l aprinzi.
Învăţătorul a scris în carnetul elevei:
- „Liliana vorbeşte prea mult”.
Tatăl, semnând observaţia de luare la cunoştinţă, adaugă:
- „Dacă i-aţi cunoaşte mama…”
Mama a ajuns la al treilea cântec de leagăn. Copilul însă continuă să se răsucească în pat. La al patrulea cântec răbufneşte:
- Mamă, mai cânţi mult sau mă laşi să dorm?
Mama nu mă lasă să țin câinele-n casă!
- Dar tatăl tău?
- Pe el îl lasă.
