Tristețe mare la mănăstire, unul dintre cei mai iubiți preoți era pe moarte. Când simți că se aproprie de ceasul morții, a trimis un călugăr după agentul fiscal și avocatul său care veneau de fiecare dată la el la slujbă. Când au ajuns, aceștia au fost îndrumați spre dormitorul său. Cum au intrat, bătrânul preot i-a prins de mână, rugându-i să stea de o parte și de alta a patului său. O vreme au stat cu toții în tăcere, preotul zâmbind ocazional și uitându-se în sus. Atât avocatul, cât și agentul fiscal se simțeau mândri că renumitul preot i-a chemat să-i fie alături în ultimele sale clipe, dar totuși erau mirați, fiindcă nu-și aduceau aminte ca preotul să fi manifestat vreo simpatie aparte pentru ei. În cele din urmă, avocatul îl întreabă pe preot:
- Publicitate -
- Părinte, dintre atâția enoriași, de ce ne-ai chemat chiar pe noi să-ți fim alături?
Adunându-și ultimele puteri, cu o voce slabă, preotul le răspunde:
- Iisus a murit între doi hoți și așa vreau să mor și eu.