Cică jucau patru scheleți poker, noaptea în cimitir. La un moment dat, de sus din deal, se aude o voce cântând.
- Publicitate -
- Bă, ia du-te și vezi ce-i! zice scheletul cel bătrân către unu’ mai tinerel. Se întoarce ăsta după vreo două minute:
- Șefu’, e unu beat rangă.
- Păi du-te și sperie-l, ce ne tot deranjează?!
După vreo cinci minute:
- Șefule, io m-am dus, am urlat la el, am țopăit, m-am strâmbat, da’ ăsta nimic.
- Păi nu așa mă, du-te, așază-te lângă el și cere-i o țigară. Când îți dă țigara, cere-i și un foc. Ăsta o să-și aprindă bricheta și atunci o să-ți vadă fața. Așa se face.
Se duce scheletul, se așază lângă bețiv, îi cere o țigară, după care și un foc. Omul nostru aprinde bricheta și atunci îi vede fața. Rămâne așa pe gânduri câteva secunde, după care îi zice scheletului:
- Măi băiete, dacă nu-ți fac bine, de ce nu te lași?
