Ițic și Ștrul se întâlnesc la azilul de bătrâni.
- Publicitate -
- Mă, Ițic, ce cauți tu aici? Eu auzi-sem că i-ai lăsat așa de mulți bani lu’ fii-tu, că te-a băgat la azilul ăla de lux. Ce cauți aici, la azilul ăsta de stat?
- Mă, Ștrul, sincer să fiu, eu am cerut să fiu mutat aici!
- Dar de ce, mă, ai făcut prostia asta? Nu era mai bine acolo?
- Nu, mă, nu mă simțeam bine deloc acolo! Era mare lux, într-ade-văr, dar pe mine nu mă ajuta cu nimic luxul lor.
- Dar ce s-a întâmplat așa de rău? Doctorii nu te tratau bine?
- Ah, nu mă puteam plânge, erau foarte buni, nimic de reproșat!
- Atunci, asistentele nu erau suficient de atente?
- Nu mă puteam plânge nici de ele, erau OK!
- Femeile de serviciu, portarii, nu cumva ei se purtau urât cu bătrânii?
- Nu, nu mă puteam plânge nici de asta!
- Camera ta nu era suficient de mare, de curată, nu te lăsau pe afară?
- Nu mă puteam plânge…
- Păi, dacă-ți era atât de bine acolo, de ce ai venit aici?
- Aici mă pot plânge…
