Lui Bulă i s-a părut că cel mai bun lucru e să se călugărească și, fiindcă altă mănăstire nu era pe acolo, s-a dus la Mănăstirea Tăcerii. Când a ajuns, starețul i-a zis:
- Publicitate -
– Bulă, poți rămâne cât vrei aici la mănăstire, cu o singură condiție: nu vorbești nimic, decât dacă te întreb eu.
Trece un an și starețul îi zice:
– Bulă, acum poți să spui două cuvinte.
– Patul tare!
– A, bine, voi pune să ți-l schimbe.
După încă un an:
– Bulă, a mai trecut un an, acum poți să mai zici două cuvinte.
– Mâncarea rece.
– A, bine, o să se rezolve.
Mai trece un an:
– Bulă, ai, din nou, dreptul la două cuvinte.
– Eu renunț.
– Ăsta-i cel mai bun lucru, fiindcă de trei ani de când ești aici n-ai făcut altceva decât să te plângi!
