De când soțul ei a ajuns după gratii, Maricica nu mai avea pace. Problema era că a durat ceva până când o rudă a reușit să obțină o audiență la penitenciar, direct la directorul închisorii. Pregătită sufletește pentru ce vroia să-i spună, Maricica s-a adresat sfioasă șefului pușcăriei:
- Publicitate -
- Domnule director, vă rog din suflet scuzați-mă că am îndrăznit… știu că soțul meu a greșit… dar eu am venit aici și vă implor să-i dați bărbatului meu o muncă mai ușoară… Are probleme cu sănătatea… mi-e teamă să nu se i se agraveze și mai mult boala!
- Dar, doamnă, bărbatul dumneavoastră are deja o muncă foarte ușoară: lipește etichete pe sticle! Cumva dumneavoastră vedeți în asta un lucru greu?!
- Nenorocitul, mie mi-a zis că sapă un tunel...
