Recent, scriitorul Constantin Gornea, membru al Clubului Umoriștilor Constănțeni, și-a lansat, la Fetești, volumul de proză "În goana calului de lemn".
- Publicitate -
Din nefericire, n-am reușit să fiu alături de el la eveniment, dar m-am spălat de păcate dedicându-i câteva versuri care să-i nemurească opera.
În goana calului de lemn
Feteștiul cel vibrant și gureș,
A înghețat ca la un semn;
Păzea, că vine Gornea-n iureș,
În șaua calului de lemn!
Își scoate urbea pălăria
Văzându-l cum pășește demn
Și inspectează prăvălia
Cu-ovăz pentru un cal de lemn.
Calul Troian, de când se știe,
De la Homer are consemn,
Să-l ceară în căsătorie
Pe al lui Gornea cal de lemn.
În Univers, miroase-a frondă,
Iubiri se vestejesc solemn,
Iar dintr-un PET cu bere blondă
Bea a lui Gornea cal de lemn.
Când Luna-i palidă și rece,
Spre ceruri să priviți, vă-ndemn!
Pe Gornea-l veți zări cum trece
În goana calului de lemn.
În teascul vieții suntem grâne,
Semințe pentru untdelemn.
Din pleava lumii ce rămâne?
Doar al lui Gornea cal de lemn
Ion TIȚA-CĂLIN
