Sfântul Petru stătea la poarta Raiului, destul de plictisiț, când deodată apare un tip îmbrăcat în costum de curse, cu casca sub braț și cu privirea complet rătăcită.
- Publicitate -
- Numele și profesia, te rog, spune sfântul Petru deschizând marea carte.
- Vasile, taximetrist în București, răspunde omul tremurând.
Sfântul Petru caută în carte, dă din cap aprobativ, bate din palme și instantaneu apar doi îngeri. Aceștia îi aduc lui Vasile o tobă din aur masiv, o harpă cu corzi de diamant, o robă din mătase fină brodată cu fir de aur și o coroană strălucitoare. Îl iau pe sus și îl duc direct în cel mai luxos loc din Rai.
După doar zece minute, la poartă apare un bărbat în reverendă, cu o Biblie veche în mână, cu o privire blândă și pioasă.
- Numele și profesia, spune sfântul Petru.
- Părintele Ion, am fost preot timp de 45 de ani într-o parohie mică, am slujit comunitatea zi și noapte, am postit și m-am rugat neîncetat.
Sfântul Petru se uită în carte, dă din cap, bate din palme. Apar doi îngeri care îi aduc preotului o robă simplă din bumbac alb, o harpă din lemn de salcâm și o cărticică de rugăciuni.
Preotul, văzând diferența uriașă, se simte profund jignit și spune:
- Sfinte, cu tot respectul, dar cred că este o greșeală la mijloc. Omul acela dinaintea mea a fost un simplu taximetrist, iar eu mi-am închinat întreaga viață bisericii și lui Dumnezeu. De ce a primit el aur, diamante și mătase, iar eu doar bumbac și lemn?
Sfântul Petru se uită blând la el, îi pune o mână pe umăr și îi spune:
- Dragul meu, vezi tu, noi aici funcționăm pe bază de performanță și rezultate concrete, nu pe bază de vechime. În cei 45 de ani în care tu ai ținut predici, toată lumea dormea în biserică. În schimb, în cele șase luni în care Vasile a condus taxiul prin București, absolut toți pasagerii lui s-au rugat cu disperare la Dumnezeu!
