Zilele trecute m-am dus și eu, pentru prima dată, la restaurantul ăla de fițe din centrul Bucureștiului. Am comandat o apă plată și-o cafea. Deodată, stomacul a început să-mi facă feste. Muzica mergea destul de tare. Lume multă în local, eram aproape de bucătărie, așa că nu mi-am făcut probleme că mi-ar auzi cineva vânturile. Și încercam să le dau în ritmul melodiei. Mă mai și legănam… să le dau, când pe stânga, când pe dreapta, chipurile că m-aș arcui simțind muzica. După două melodii, mă potolesc și eu. Îmi termin și apa plată și cafeaua… și-mi arunc un ochi în local. Toată lumea mă privea cu dispreț.
- Publicitate -
De-abia atunci am realizat că ascultasem muzică de pe ipod-ul meu.
