Ultima dorinţă

Un om foarte bătrân zăcea pe patul de moarte. Deodată simți cum aroma prăjiturii lui favorite cu ciocolată urcă încet şi ademenitor pe scări.

Şi-a adunat forțele rămase şi s-a ridicat din pat. Sprijinindu-se de perete merse până la ușă şi cu un efort şi mai mare coborî scările, ținându-se cu ambele mâini de balustradă. Gâfâind, se sprijini de tocul ușii şi aruncă o privire în bucătărie. Daca n-ar fi simțit durerile acelea cumplite, ar fi zis că este deja în rai. Acolo, puse pe un ziar, erau sute de prăjituri favorite cu ciocolată. Era ăsta raiul sau era ultima dovadă de iubire din partea soției, care se asigura că soțul ei părăsea lumea fericit? Cu un ultim efort, se aruncă înspre masă. Mâna tremurândă ajunse la o prăjitură de pe marginea mesei, când brusc este lovit cu o lingură de către soție.

- Nu te atinge de astea sunt pentru priveghi.