Un moldovean a plecat din țară. Avea doi copii acasă și nu mai făcea față cheltuielilor. Ajuns la Roma, s-a apucat de muncă. Într-o seară, de singurătate, a intrat într-un bar, s-a așezat la o masă și a comandat o sticlă de vin.
- Publicitate -
Lângă el stătea un localnic. Și el bea tot așa. După ce s-a încălzit bine, italianul intră în vorbă cu moldoveanul și-l întreabă de unde e humuleșteanul nostru? Apoi, mai beau ei din pretinie înc-o butelcă și, la un moment dat, îl întreabă moldoveanul pe italian ce și-a dorit în viață cel mai mult?
- Să am un Lamborghini sau un Ferrari Testarossa și să mă plimb toată ziua cu trei blonde tinere prin sector, să nu muncesc, să beau cât vreau și să cânt de fericire!
- Ei și dumneata, acum! Cu trei persoane mă plimb io, adică cu nevasta și doi copii, Ferrari n-am, că e prea mic și conduc o mașină ieftină de la coreeni. De muncit trebuie, iar de băut n-am voie mult din cauza ficatului. Cât despre cântat, n-am deloc voce...
- Dar dumneata, moldovene? - întreabă italianul.
Moldoveanul abia aștepta să-i răspundă:
- Apăi, eu totdeauna mi-am dorit o mașină mare, bani în geantă, să cunosc lume și să mă plimb toată ziua.
- Și ai reușit? - îl întreabă italianul.
- Da, răspunde mândru mol-doveanul. L-aș mânia pe Dumne-zeu dacă m-aș plânge că n-am reușit. Sunt ditamai șoferul de autobuz!