Deputatul Colegiului 9 din Constanța, Remus Cernea, și-a exprimat nemulțumirea deoarece numai o persoană religioasă care are o credință monoteistă poate deveni secretar de stat, ministru, premier sau președinte în statul român, conform votului Comisiei de revizuire a Constituției. Cernea este ateu și nu s-a ferit niciodată să spună acest lucru.
- Publicitate -
"Comisia pentru revizuirea Constituției a votat pentru a interzice unei persoane fără religie să poată fi președinte, prim ministru, ministru sau secretar de stat în România. Amendamentul propus de mine pentru a permite și jurământul de credință fără formula religioasă - Așa să îmi ajute Dumnezeu -, dar jurând pe onoare și conștiință, a fost respins cu largă majoritate, primind doar un vot pentru, din partea reprezentantului UDMR", a declarat Remus Cernea.
Propunerea și argumentația lui Cernea viza un articol din Constituție referitor la jurământul de credință depus de persoanele care nu au o credință religioasă monoteistă sau nu au nicio religie, în calitate de președinte al României, prim-ministru, ministru sau de membru al guvernului.
"Propun ca formula religioasă - Așa să-mi ajute Dumnezeu! - de încheiere a jurământului de credință prevăzut de Constituție la art. 82 pentru președintele României să fie înlocuită cu jurământul pe onoare și conștiință, versiune prevăzută de legea nr. 8 din 2002 privind jurământul parlamentarilor, în cazul acelor persoane care nu au religie monoteistă sau nicio religie. Astfel, propun adăugarea unui alineat cu următorul conținut: Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, aceasta putând fi înlocuită cu formula: Jur pe onoare și conștiință, care prefațează jurământul", se spune în propunerea inițiată de Remus Cernea.
El a motivat această propunere pe considerentul că jurământul de credință față de patrie și popor pe care trebuie să-l depună membrii Guvernului, miniștrii, secretarii de stat, primul ministru și președintele României se încheie cu formula religioasă și este obligatoriu pentru preluarea mandatului, lucru care nu i se pare normal.
"Țările din Europa nu mai au această formulă obligatorie a jurământului. Ea este prevăzută în unele legislații naționale, dar ca formulă opțională. Acele persoane care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă, de exemplu, sunt budiști, religie în care nu există Dumnezeu, sau hinduiști, sau șintoiști unde sunt mai mulți zei, sau care sunt atee, agnostice, liber-cugetătoare, așadar nu au o religie, își pot vedea drepturile politice restricționate pentru că ele nu-și pot prelua mandatul dacă nu depun jurământul. Ar fi un conflict al acestei prevederi cu libertatea lor de gândire, conștiință și religie prevăzută de
Art. 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului", a explicat parlamentarul.
El a mai spus că, potrivit noii Constituții, mandatul de președinte, prim-ministru, ministru sau membru al guvernului intră în vigoare după depunerea jurământului de credință față de țară și popor, în cazul parlamentarilor lucrurile fiind altfel.
"Mandatul de președinte, prim-ministru, ministru sau membru al guvernului intră în vigoare după depunerea jurământului de credință față de țară și popor. Or, în cazul parlamentarilor, se poate depune jurământul pe onoare și conștiință, jurământ fără formula religioasă.
În cazul parlamentarilor, deja există această opțiune pentru persoanele care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă. Același lucru ar trebui să fie prevăzut și în Constituție pentru persoanele care nu au o religie, astfel încât formula religioasă să fie opțională. O democrație trebuie să respecte dreptul fiecăruia la libertatea de gândire, de conștiință și de religie", a concluzionat Remus Cernea.
