Demersul jurnalistic inițiat de publicația Cuget Liber, pe baza sondajului realizat de IRES, continuă astăzi cu o nouă serie de concluzii privind percepția cetățenilor asupra administrației din județul Constanța. După prima parte, publicată în ediția de sâmbătă, tabloul general rămâne unul nuanțat, marcat de nemulțumiri, dar și de contraste semnificative între evaluarea instituțiilor și cea a liderilor.
- Publicitate -
Ca o concluzie a primei părți, publicată în ziarul de sâmbătă, 25 aprilie, percepția generală este, mai degrabă, negativă asupra direcției județului. Majoritatea respondenților (52%) consideră că județul Constanța merge într-o direcție greșită, ceea ce indică un nivel ridicat de nemulțumire publică. Totuși, procentul relativ apropiat al celor care văd lucrurile pozitiv (42%) arată o societate divizată, fără un consens clar.
În schimb, există o evaluare relativ favorabilă a președintelui CJC, Florin Mitroi. Deși direcția generală este percepută negativ, activitatea lui Florin Mitroi este apreciată de majoritatea respondenților (62% mulțumiți). Aceasta sugerează o diferență între percepția asupra instituției/județului și cea asupra liderului, care beneficiază de un capital de încredere solid.
Ruptură între partide și cetățeni: 65% nu se simt reprezentați
În cea de-a doua parte a cercetării sociologice, respondenții au fost întrebați dacă există un partid politic care înțelege cu adevărat nevoile județului Constanța. Majoritatea, respectiv 65%, au răspuns negativ. În schimb, 29% au apreciat că un astfel de partid există, iar 6% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
Dintre cei care au indicat existența unui partid relevant, 36% au menționat PSD, 30% AUR, 18% PNL și 12% USR, în timp ce 4% au făcut referire la alte formațiuni politice fără a le nominaliza.
AUR, în fruntea preferințelor, pe fondul neîncrederii în partidele politice
În acest context, respondenților li s-a adresat și întrebarea privind intenția de vot: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Consiliul Județean Constanța, ce partid ați vota?".
Din totalul participanților, 76% au exprimat o opțiune clară, restul fie au refuzat să răspundă, fie au declarat că nu știu, nu votează sau își anulează votul.
Pe baza răspunsurilor exprimate, clasamentul preferințelor politice este următorul: AUR conduce cu 28%, urmat de PNL cu 25% și PSD cu 21%. USR este cotat la 15%, în timp ce POT înregistrează 2%. UDMR, SOS România, PMP și candidații independenți obțin câte 1% fiecare, iar 5% dintre respondenți au indicat alte partide.
Preferințele alegătorilor din Constanța. Florin Mitroi domină clasamentul
În privința opțiunilor electorale, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. Din totalul eșantionului, 81% au indicat un candidat.
Conform rezultatelor, Florin Mitroi (PNL) conduce în preferințele alegătorilor, fiind menționat de 50% dintre respondenți. Acesta este urmat de Mohammad Murad (AUR), cu 19%, și de Petre Enciu (USR), care a obținut 9%.
În continuare, Daniel Georgescu (PSD), Claudiu Palaz (PMP) și Liviu Brăiloiu (PSD) sunt creditați fiecare cu câte 6% din intențiile de vot. Clasamentul este încheiat de Horia Țuțuianu (PSD), cu 4%.
Comunicarea publică, punct slab pentru autoritățile din județul Constanța
Comunicarea dintre autorități și cetățeni continuă să fie un subiect de interes major, mai ales în contextul în care transparența și dialogul public sunt considerate piloni esențiali ai unei administrații eficiente. În acest sens, chestionarul a inclus și întrebarea: „Din punctul dumneavoastră de vedere, autoritățile din județul Constanța comunică suficient cu cetățenii?", menită să surprindă percepția publică asupra acestui aspect.
Răspunsurile evidențiază o nemulțumire semnificativă în rândul populației. Astfel, 68% dintre persoanele intervievate consideră că autoritățile nu comunică suficient, semnalând o posibilă lipsă de transparență sau de deschidere către dialog din partea instituțiilor publice. Pe de altă parte, 26% dintre respondenți sunt de părere că nivelul de comunicare este adecvat, ceea ce indică existența unui segment de populație care percepe pozitiv eforturile autorităților. Restul de 6% fie nu au avut o opinie clară, fie au preferat să nu răspundă.
Aceste rezultate conturează o imagine în care majoritatea cetățenilor resimt un deficit de comunicare, aspect care ar putea influența încrederea în instituțiile publice și gradul de implicare civică. În același timp, ele sugerează necesitatea unor strategii mai eficiente de informare și dialog, adaptate nevoilor și așteptărilor comunității locale.
După administrația județeană, urmează Primăria Constanța
Așa cum am precizat anterior, acest material prezintă doar o parte din sondajul realizat de IRES, la solicitarea publicației Cuget Liber. În primele două episoade, au fost evidențiate aspecte clare ale administrației județene. Rezultatele complete ale cercetării vor fi publicate treptat, în edițiile următoare, incluzând date relevante privind percepția cetățenilor și asupra administrației publice locale din municipiul Constanța.
De la apeluri telefonice la rezultate. Mecanismul sondajului IRES
În ceea ce privește metodologia, sondajul a fost realizat în perioada 8-21 aprilie 2026 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda Cuget Liber.
Volumul eșantionului: 1.008 respondenți din județul și municipiul Constanța. Tipul eșantionului: Simplu, aleatoriu, generat prin metoda RDD (Random Digital Dialing), iar metoda a fost CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată: ±3,14%.
