Curtea Constituțională Română (CCR) a decis, ieri, că mai multe prevederi din actul normativ care modifică și completează Legea 118/1991 privind Statutul funcționarilor publici, adoptat la începutul lunii martie în Camera Deputaților, sunt neconstituționale. Este vorba despre acele prevederi care fac referire la categoriile de funcționari publici cu funcții de conducere, la concursul de recrutare pentru funcțiile publice și la lista funcțiilor publice de conducere.
- Publicitate -
Concret, CCR consideră că anumite prevederi ale articolului I sunt neconstituționale, și anume punctul 1 care completează vechile norme cu Categoria funcționarilor publici de conducere cu: "director executiv și director executiv adjunct în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, director și director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale ad-ministrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora".
De asemenea, CCR a constatat că și anumite prevederi ale articolul I din punctul 6 - care modifică art.58 alin.(1) și (3) din Legea nr.188/1999 - sunt neconstituționale. Menționăm că acestea fac referire la concursul de recrutare.
Articolul I, punctul 27, care modifică art.111 din Legea nr.188/1999, este, și el, considerat neconstituțional și, nu în ultimul rând, neconstituționale au fost considerate de către Curtea Constituțională Română și prevederile punctului 8, care modifică lista funcțiilor publice de conducere.
Interesant de remarcat este însă că, așa cum notează Mediafax, CCR a analizat prevede-rile punctelor mai sus menționate din legea de modificare și completare a Legii privind Statutul funcționarilor publici, elaborată de 34 de senatori, dar și obiecția de neconstituționalitate a acestei legi formulată de deputați liberali și social-democrați. În vreme ce obiecția de neconstituționalitate formulată de parlamentari ai grupurilor PNL și PSD din Camera Deputaților a fost respinsă în unanimitate, CCR a decis, totuși, să declare drept neconstituționale alte prevederi ale actului normativ. Reamintim că sesizarea de neconstituționalitate depusă de deputații liberali și pesediști a fost înregistrată în luna martie la CCR. Ulterior acestui demers, cei mai mulți directori ai instituțiilor deconcentrate, numiți pe criterii eminamente politice, și-au declinat atribuțiile care le reveneau prin natura postului către directorii adjuncți ai instituțiilor. Gestul a demonstrat, din nou, că numirea unor persoane la șefiile unor instituții deconcentrate având la bază doar carnetul de membru de partid și, din punct de vedere al legislației, controversatele ordonanțe de urgență 37 și 105, declarate, și ele, neconstituționale, a fost un eșec.
Pentru cine bat clopotele?
Rămâne de văzut în ce mod noua decizie a CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial și comunicată șefului statului, președinților celor două Camere ale Parlamentului, dar și premierului, îi va afecta pe șefii deconcentratelor.
Noul proiect de lege care modifica Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici propunea o serie de schimbări legislative referitoare la transformarea funcțiilor de conducere de natură contractuală de director coordonator și de director coordonator adjunct din deconcentrate în funcții publice de conducere conform Legii 188, sub denumirea de director executiv și director adjunct.
Prezent, ieri, la Constanța, deputatul PNL Victor Paul Dobre a declarat că, dată fiind decizia CCR, "în acest moment, valabile sunt, juridic, numirile făcute înainte de Ordonanța 37", adică foștii directori liberali. Mai mult, parlamentarul PNL a precizat și că "cei care vor câștiga vor cere banii înapoi" pentru perioada în care nu s-au mai aflat la șefia deconcentratelor.
Anumiți parlamentari constănțeni și directori de instituții deconcentrate sunt, însă, de părere că există șanse reduse ca acest lucru să se întâmple, dat fiind faptul că mulți dintre foștii directori PNL își dăduseră demisia. În plus, se pare că există și șefi de deconcentrate care mizează pe faptul că vor rămâne în funcții în baza vechilor prevederi ale Legii 188/1999.
