Președintele Klaus Iohannis subliniază, în informarea transmisă Parlamentului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul țării în contextul pandemiei COVID-19, că este nevoie ca "întregul" cadru general al măsurilor excepționale să fie revăzut, actualizat și corelat cu realitățile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluțiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societății actuale și concretețea și claritatea acestora, conform Agerpres.
- Publicitate -
Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenție "promptă", "în beneficiul protejării la timp a cetățenilor", punctează șeful statului, în informare, care a fost publicată joi de Administrația Prezidențială.
"Din 1991 și până în anul 1999, România nu a avut un cadru legal subsecvent dispozițiilor constituționale ce reglementează regimul stării de urgență. În contextul mineriadei din ianuarie 1999, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, o reglementare generală pentru instituirea măsurilor excepționale prevăzute de art. 93 din Constituție, care a fost aprobată de Parlament abia cinci ani mai târziu, în anul 2004, prin Legea nr. 453/2004. Din 2004 și până în prezent, acest act normativ a suferit doar modificări ce vizau punerea de acord a legislației cu obligațiile României de stat membru NATO, cu precădere cu privire la regimul stării de asediu", amintește Iohannis.
El adaugă că, la momentul izbucnirii epidemiei de COVID-19, cadrul legal cuprindea, pe de o parte, dispoziții "pe alocuri desuete" prin raportare la arhitectura constituțională și instituțională, iar, pe de altă parte, nu îngloba instrumente suficiente pentru a răspunde riscurilor cu care se confruntă în prezent societatea.
