Miniștrii Guvernului Bolojan prezintă detaliat măsurile fiscale de reducere a deficitului

Măsurile fiscale de reducere a deficitului fiscal sunt prezentate joi, 3 iulie, într-o conferință de presă susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, la Palatul Victoria.

Tanczos Barna: “În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat. În aprilie a început disputa SUA – UE privind taxele vamale, am avut situația scăderii economice în principalele economii europene. Deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare. Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România și-a asumat prin documente aceste corecții fiscal-bugetar. UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente astfel încât am elaborat acest pachet.”

Alexandru Nazare: "Prezint câteva date relevante pentru a răspunde la întrebarea de ce am ajuns aici.Evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat în 2021 era de 459 miliarde iar azi sunt 831 de miliarde. Deficitul pe cash, în 2021 era 79 miliarde, în 2025 a ajuns 176 miliarde. Cheltuieli cu pensiile 2021 – 110 mld, azi sunt 190 de mld. Evoluția număr posturi ocupate: în 2021- 1262.ooo, azi 1.305.000 persoane. Datoria publică era de 576 mld în 2021 azi prognzăm că va depăși 1.100 mld. Atât timp cât suntem în deficit excesiv capacitatea noastră de negociere la Bruxelles e mult redusă. Ștampila de deficit excesiv înseamnă neseriozitate. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante. Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Această procedură, baza ei este aprobată. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna la finalul ei penalizări pe fonduri europene, de coeziune și PNRR. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere. Al doilea lucru – prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat asta în. România, a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. Anticipăm și corectăm situația. În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Vă dau un exemplu: Simplul fapt că azi am publica pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. O să discut de compoziția pachetului. Are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025. Pe cheltuieli e 1,2 miliarde. În total impactul e de 10,75 miliarde. Impactul pe 2026 este de 35 mld pe venituri și 57 mld pe cheltuieli. 18 mld sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor. Acest pachet a fost negociat cu comisia, avem semnale pozitive de la Comisie că în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin evaluarea comisiei va fi bună. Intrăm pe un nou drum, în care lucrăm la fundație să fie solidă, pentru a construi o economie orientată spre investiții, predictibilă. Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală: Premierul va prezenta un raport asupra stării economiei în parlament.. Același lucru îl va face ministrul de Finanțe. Nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice. Avem în zona de venituri pe reașezarea cotelor de venituri un plus de 6 mld. Avem creșteri de 1 mld la accize în acest an. Prin așezarea plafonului pentru CASS vom obține 1,378 mld în acest an și peste 4 mld în 2026. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancare de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va avea un impact de circa 400 mil în acest an și 1,8 mld în 2026. Creștem taxele de autorizare și taxele conexe pe jocuri de noroc. La autorizare cu 30%, un cuantum foarte important. Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține 10%. Vrem să dăm un semnal foarte important pe jocurile de noroc, care știm cât de nocive sunt."

Daniel David: "Vom implementa aceste măsuri pentru că țara se află într-o situație de criză. Așteptăm atâtea resurse câte își permite țara și pe măsură ce eficientizăm educația și cercetarea banii pe care îi obținem îi vom aduce înapoi. Nu modificăm salariile. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutant trebuie să fie salariul mediu pe economie. Peste 5 ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am acut – 1% din PIB pentru cercetare, 15% pentru Educație. De ce este azi Educația aici? Este un sistem complicat, complex, cu peste 4 milioane de oameni. Bugetul nostru este printre cele mai mari. Cum am ajuns aici? Avem și lumini și umbre. În ultimii 2-4 ani am beneficiat de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare. Când nu e ghidată spre lumini, ci spre tot sistemul, ajungi să amplifici anomaliile din sistem. Eu văd un moment zero pentru educație și cercetare

Câteva anomalii: În ultimii ani, deși numărul de copii a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. De ce? Am luat niște măsuri prin care stabilind număr minim și maxim de copii, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme: reducem din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora. Avem un sistem în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor. Iată câteva anomalii care ne duc într-o situație problematică. La burse, bugetul a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depășește susținerea ministerului pentru întregul sistem de cercetare inovare. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța educațională. Înțelegând aceste anomalii, ce facem? Măsuri propuse: În norma didactică creștem numărul de ore didactice cu 2 ore. Vom ajunge la 20. Acest lucru trebuie să respecte principiul european: ne aflăm în jurul unei medii la nivelul UE, nu suntem spre limita superioară. În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani. Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Normal este să raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit. La burse, pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare. Intenția era bună, dar nu sustenabilă. În 2023 raportarea era la salariul minim brut pe economie. Propunem ca referință minimul net, pentru că bursele nu sunt impozitate. Bursele le dăm cât timp sunt la școală, nu și în vacanțe. Evident că fondul de burse scade. Deși scade, este mai mare decât ce era în 2022."

Florin Manole: "Modificările din actul normativ sunt în principal pe salarizare – veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la finalul anului următor. Se reduce majorarea salariilor de bază de ma maxim 50% la maxim 35% când e vorba de cei care lucrează în proiecte finanțate din fonduri europene. E adăugat un criteriu de performanță, majorarea se dă doar pe perioada contractată în proiect și nu pe prelungirea perioadei. Indemnizația de hrană are un plafon de până la 6.000 lei lunar, cuantum 347 lei. Se prelungește suspendarea ocupării posturilor prin concurs. Nu se vor actualiza cu rata inflației pensiile speciale de serviciu, nici valoarea punctului de referință CASS pentru pensii peste 3.000 de lei. 2,9 mil de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus. Un pensionar cu o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei."