Întâlnirile organizate de Prefectura Constanța cu ocazia susținerii primei ediții din acest an a Caravanei Integrării Europene au reunit în reședințele de GAL- uri (grupuri locale de acțiune) primari, reprezentanți ai administrațiilor locale, fermieri și agricultori. Cele mai abordate tematici au fost legate de mecanismele de plată pentru intervenții în agricultură, modalitățile de accesare a surselor de finanțare dedicate fermierilor, dar și de finanțarea renovării și modernizării mediului rural. Scopul acestei caravane este acela de a transmite și explica oamenilor toate demersurile necesare accesării fondurilor structurale având la bază Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
- Publicitate -
În ceea ce privește atitudinea și prezența autorităților locale, dar și a fermierilor și agricultorilor la această caravană, Ileana Gugoașă, Șef Serviciu Integrare Europeană și Cooperare Internațională din cadrul Prefecturii Constanța a declarat: "În ansamblu, participarea la acest eveniment a fost una bună, fiind prezenți, în medie, cu tot cu reprezentanții primăriilor, 25, 30 de persoane, fermieri, întreprinzători și oameni interesați de agricultură, la fiecare dintre întâlnirile pe care le-am susținut până acum. De menționat este și faptul că au participat și agenți economici. Oamenii au fost deschiși, s-au manifestat entuziast", a precizat Ileana Gugoașă.
Banii românești sunt necesari înaintea fondurilor europene
Reamintim că, începând de anul acesta, inițiatorii proiectelor care vor fi declarate eligibile și ulterior câștigătoare sunt nevoiți să achite plata totală a lucrărilor propriu zise, pentru ca abia la finalizarea acestora să primească banii. Tocmai de aceeea, potrivit explicațiilor Ilenei Gugoașă, "problema cel mai adesea ridicată a fost cum anume procedează oamenii și, cu precădere primarii și țăranii să facă rost de bani, astfel încât să susțină finanțarea proiectelor, pentru că ei nu pot garanta, în cazul împrumuturilor la bănci, cu bugetele locale, deoarece acestea sunt destul de reduse". Totodată, Gugoașă a mai menționat: "Am discutat cu oamenii acest aspect, al împrumutului și al rambursării, pentru că asta îi preocupă cel mai mult. Cei interesați pot contracta împrumuturi la instituțiile bancare, iar dacă investiția se ridică la sume foarte mari, anumite localități se pot asocia. Minim două, maxim cinci administrații locale, fie că se constituie în asociație cu personalitate juridică, fie că sunt doar partenere pentru un proiect, pot susține aceeași inițiativă. Problema este însă aceea că dobânda trebuie asigurată de primării și de fermieri sau agricultori, în funcție de cine solicită finanțarea".
Participanților la întâlniri li s-a explicat, de asemenea, în detaliu, și modul de elaborare și redactare a proiectelor, aspect deosebit de important. Este obligatoriu ca mapa proiectului să fie completă, iar actele, documentele necesare să fie completate corespunzător, "astfel încât inițiatorii proiectelelor să dovedească clar că sunt în stare să demareze și, mai ales, să ducă la bun sfârșit respectivul proiect", a specificat Gugoașă. Referitor la capitolul de elaborare a proiectelor, primăriile, agricultorii și fermierii pot beneficia de ajutor din partea Centrului de Consultanță. Mai mult decât atât, ei au fost sfătuiți, în această serie de întâlniri susținute de Prefectura Constanța și de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), dar și de reprezentanți ai Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, precum și de cei ai Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație.
De remarcat este, totuși, interesul, cel puțin la nivel declarativ, al autorităților locale, fermierilor și micilor întreprinzători față de finanțarea pe baza FEADR. Ei nu uită totuși că, pentru a accesa programe europene, sunt nevoiți să se îndatoreze la bănci.
