Revoluționarii lui Mavrodin nu au primit locuri de veci gratuite

O greseală perpetuă a modestei prese constăntene este faptul că are frecvent înclinatia de a relata subiecte banale, cum este si acesta referitor la drumul unor constănteni către ultima casă. Subiectul este "dezbătut" parafrazându-se ironic denumirea cunoscutului program guvernamental , ca si cum "roata" care preia constănteni către ultima casă n-ar trece si pe la angajatii acestei publicatii, ori pe la rudele lor. Pentru potentialii cititori ai publicatiei ar fi fost de folos dacă în cuprinsul articolului ar fi regăsit si învătăminte rezultate în urma unei analize, fie si superficiale, a evenimentului în sine, si nu doar o relatare cosmetizată a unui eveniment prestabilit în culisele unei puteri locale neinspirate, care, trădând regizarea, începe procesul de votare, neconform uzantelor, cu "cine este împotrivă?". Ca si în cazul celorlalte cotidiene locale, se constată că si dvs. vă este la fel de greu să vă obisnuiti cu faptul că articole de acest fel pot fi citite si de oameni care nu apreciază bârfa si povestile inspirate din realitatea zbuciumată, acestea fiind teme care au priză la un public din ce în ce mai restrâns numeric. Un articol inteligent si pus in slujba cititorului constăntean ar fi trebuit abordat dintr-o cu totul altă perspectivă, si anume aceea din care să reiasă posibilitatea ca oricărui constantean îndreptătit într-un drept al său, administratia să-i refuze în mod nejustificat acordarea dreptului. Iar dumneavoastră, care vă considerati în slujba cetăteanului si nepartinici, ati fi fost în avantaj dacă în locul relatării si al aprecierilor nepotrivite la adresa constănteanului solicitant, veti fi oferit acestuia sfaturi pentru a se proteja de abuzurile administratiei si pentru a se asigura suprematia legii, asa cum este ea. Referindu-ne la categoria de îndreptătiti căreia îi aparțin constăntenii enumerati, poate n-ar fi lipsită de importanta remarca tot mai des întâlnită, potrivit căreia cei care au participat la înfăptuirea momentului Decembrie 1989, n-au avut cum să anticipeze că, circa 20 de ani mai târziu, vor fi scoși din istorie, că presa va fi prima care le va răstălmăci faptele, după ce a fost eliberată de cenzura regimului înlăturat, (si) cu sacrificiul celor denumiti de lege revolutionari, si fată de care aceasta are frecvent atitudini dispretuitoare.