România, la un pas de a fi cu spatele la zid! Premierul Bolojan a anunțat pachetul de măsuri fiscale

de Oana CHIRANA Miercuri, 02 Iulie 2025 1356 6 min citire

Liderii coaliției de guvernare și miniștrii relevanți din guvernul Bolojan discută astăzi despre pachetul de măsuri necesare pentru reducerea rapidă a deficitului bugetar record. Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la de la 19% la 21%, creșterea unor taxe și impozite pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli în mediul bugetar, stoparea unor cheltuieli considerate inutile. Declaraţiile premierului vin la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare, în care s-au definitivat măsurile fiscale pe care Guvernul urmează să le ia, în perioada următoare.

”Am convocat această conferință de presă pentru că suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl înregistrează România. Deficitul și absorbiția fondurilor UE sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat în perioada imediat următoare. De ce e corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională, pentru că așa cum am zis România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar dintre statele UE și am avut cel mai mare al doilea deficit bugetar din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare ca cel de anul trecut, și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoie să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%.

Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea al 11-lea și nu trebuie să stăm total cu spatele la zid, trebuie să le explicăm oamenilor cât de grave e situația.

Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele cetățenilor României, țara noastră a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus pe care evident i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul acestei țări și înțelegeți în ce situație e România și nu mai putem continua în felul acesta.

Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte multe aceste măsuri ar fi câteva consecințe precum intrarea în incapacitate de plată. Ar însemna că creditorii noștri nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.

Vă rog să vă ridicați ce a însemna experiențaGreciei din 2009, nici acum Grecia nu și-a revenit în totalitate. România e într-o situație mai bună decât Grecia și nu trebuie să repetăm greșelile altor țări.

Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri.

De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice.

Ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli, va fi un mixt de reduceri de cheltuieli și creștere de venituri. Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi și sunt mai mari cu 10% decât media cheltuieililor din UE.

Numărul de angajați în sectorul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili/ Cota de impozitare din TVA e a treia cea mai mică din UE, suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc din Europa.

Din punct de vedere al impozitării proprietăților, al impozitelor din această categorie, suntem la 0,5% din PIB, față de media UE de 1,85% Această ajustare pe care o propunem e un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții, astfel încât în trei etape să venim cu trei pachete care până la finalul verii să completeze aceste măsuri pentru a răspunde unei urgențe, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor.

Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet.

Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, se va concentra pe corectarea nedreptăților și îndeplinirea jaloanelor pentru a putea accesa fondurile europene.

Principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională mâine, le va cuprinde. Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem consiliul Ecofin, să avem acest pachet adoptat, și ne propunem să-l punem în practică prin asumarea răspu serii, săptămâna viitoare.

Mâine miniștrii le vor detalia. Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5, 11 și 19. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel.

Se va face astfel încât în octombrie se va fa o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată

Creșterea accizelor de bază de 10% pentru alcool, combustibil, țigări. La motorină va funcționa o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport.

Creșterea numărului contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari, practic nu avem cum cu aceste dezechilibre să asigurăm asigurare bună în sănătate, condiții bune pentru pacienți, investiții importante, prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori.

Aplicarea CASS la pensiile de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane. Ca să fac un calcul simplu, la o pensie de 4000 de lei e va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei.

Taxarea suplimentară a capitalului. Vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende la 16%. Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamenturi ale capitalurilor.

Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc.

În ce privește limitarea cheltuielilor, vom propune o măsură temporară: și anul viitor pensiile și salariile să rămână plafonate. A fost o majorare foarte importantă anul trecut pe care nu o mai putem suporta ca indexare. Cheltuielile din educație: vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar. Aceasta nu afectează drepturi salariale, dar se va reașeza numărul de ore. Numărul de ore azi la plata cu ora care înseamnă peste 30.000 de ore didactice se va reduce la jumătate și statul va face niște economii care vor merge tot la educație.

Reforma burselor: Știu că nu e o chestiune populară dar trebuie să fim corecți. În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Acum trei ani aveam 188 de milioane de lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei, o creștere de zeci de ori.

Am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi cu burse de merit, dar care la bacalaureat iau note de 5 sau. 7 sau nu iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul. Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate.Miniștrii de linie vor detalia acest pachet în cursul zilei de mâine

În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascasdă. Avem ministere care au aplicat sporuri de 50% și care practic și-au dublat salariile. Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului.”, a declarat Bolojan.

Urmărește-ne pe

Google News Urmărește-ne pe

Taguri

Articolul anterior Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko graţiază alţi 16 deţinuţi

Articolul următor Zeci de pompieri intervin! Flăcări extinse pe zeci de hectare de culturi agricole din județul Tulcea

Comentează știrea

Iuliu

2 iulie 2025

Motto: „Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna” ( Mihai Eminescu – în Ziarul “Timpul”,6 decembrie 1882) La sfârsitul anului 2024 România a ajuns la cel mai mare deficit bugetar fapt pentru care țara noastră a primit semnale negative cu privire la degradarea ratingului suveran. Astfel, agențiile Fitch Ratings și S&P Global Ratings au avut deja, o perspectiva de la „stabilă” la „negativă” în martie 2025, plasând România, la un pas de ratingul „junk”. Agenția Fitch Ratings va face o reevaluare a ratingului la jumătatea lunii august. Cu atât mai mult, noul guvern trebuie să vină cu un program de guvernare coerent privind reducerea deficitelor record și stabilizarea datoriei publice, printr-un pachet de măsuri după cum urmează: -stoparea evaziunii fiscale; -reducerea și să eficientizarea cheltuielilor statului; -guvernanță și management profesionist la companiile de stat; -simplificarea accesării fondurilor europene; -reducerea birocrației prin digitalizare; -legea salarizării în sistemul public si reforma sistemului de angajări la stat ; -reforma sistemului electoral; -reforma administrativ-teritorială . Un rol esential in echilibrarea deficitului bugetar joacă absorbtia fondurilor europene. România are la dispoziție aproximativ 80 de miliarde de euro aflate la dispozitia României provenind din două categorii de fonduri europene și anume : -PNRR cu circa 30 de miliarde din care jumatate nerambursabili, iar jumatate imprumuturi cu dobândă mică si cu scadentă în 2026; -Politica de Coeziune 2021-2027 cu 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro cofinantare din contribuție națională și cu scadentă în 2029 . Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu. Prin urmare, schimbarea nu mai suportă amânare, iar reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București. De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii. In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă. Există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare: (Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf) Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe proiectul de lege privind reforma administrativ-teritorială. (Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)