Președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu și ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, au participat la Bruxelles, la cea de-a doua și ultima zi a lucrărilor Consiliului European de vară.
- Publicitate -
Principalele subiecte de discuție au fost legate de respingerea Tratatului de la Lisabona de către Irlanda și de creșterea semnificativă a prețurilor la produsele alimentare și combustibil, atât în plan european, cât și la scară globală. Șeful statului și premierul au susținut o conferință de presă comună, în care au vorbit despre concluziile discuțiilor de la Bruxelles.
Legat de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, concluzia a fost că toate statele membre trebuie să ratifice Tratatul înainte de alegerile pentru Parlamentul European. "Optim ar fi în ianuarie anul viitor, în martie cel mai târziu, să se încheie acest proces", a declarat președintele Traian Băsescu. Recomandarea oficialilor UE a fost ca procesul de ratificare să continue, în așa fel încât alegerile din iunie 2009 să se desfășoare cu Tratatul ratificat și în vigoare.
Băsescu a declarat că printre implicațiile neratificării tratatului se numără faptul că UE nu mai poate funcționa pe tratatul de la Nisa. Tratatul prevedea ca Parlamentul European să devină un co-partener al Comisiei Europene și ar fi fost de asemenea introdus sistemul co-deciziei.
"Acum, UE funcționează pe Tratatul de la Nisa. În lipsa noului tratat, mecanismele de reprezentare sunt construite pentru 27 de state, fără să se poată vorbi de Croația", a avertizat președintele.
O altă consecință a discuțiilor de la Bruxelles a fost declanșarea parteneriatului pentru mobilitate cu Republica Moldova. În concluzie, se consolidează perspectiva europeană a Balcanilor de vest. "Se menționează expres o apropiere a Serbiei de UE și se stabilește necesitatea dezvoltării unui parteneriat estic al Uniunii", a continuat Băsescu.
Pe de altă parte, premierul Călin Popescu Tăriceanu a abordat problema creșterii prețurilor la produsele ali-mentare și combustibil. Creșterile spectaculoase de prețuri nu sunt determinate de un dezechilibru între cerere și ofertă, ci mai degrabă de temerile cu privire la creșterea excesivă a consumului, a explicat acesta. Pentru rezolvarea acestei crize, oficialii UE au elaborat două tipuri de măsuri. Cele pe termen scurt, care au în vedere măsuri fiscale ca suspendarea taxelor vamale la importul de cereale și creșterea cotelor de lapte, dar și unele pe termen lung, care nu pot aduce rezultate însă decât într-un interval de 5-7 ani.
