Sindromul dureros de origine biliară este o durere care apare în mod acut, fie lent (cronic). Colica biliară constituie forma cea mai frecventă a durerii biliare, care apare spontan şi necesită intervenţie medicală imediată. De obicei, durerea începe brusc sau la câteva ore după masă, îndeosebi după masa de seară, în jurul orelor 2-3 noaptea.
- Publicitate -
Mesele bogate în grăsimi, surmenajul, emoţiile pot declanşa crizele biliare. Sediul durerii este în partea dreaptă a abdomenului superior şi poate iradia chiar şi până la omoplat sau umăr. Durerea poate simula o durere cardiacă, din cauza faptului că pacientul resimte durerea şi în „capul pieptului”. Fără tratament, durerea colicativă biliară durează una sau mai multe ore şi este însoţită de greţuri, vărsături alimentare şi biliare, intoleranţă gastrică alimentară, agitaţie.
„Semnele clinice trebuie judecate în context (puls, febră, tensiune arterială, stare generală) pentru a aprecia oportunitatea intervenţiei chirurgicale. Dacă s-a îndepărtat ipoteza intervenţiei chirurgicale imediate, bolnavul trebuie calmat (tratament simptomatic) şi supravegheat atent, deoarece colica biliară revine imprevizibil.
Formele clinice ale colicii biliare pot fi multiple: de la forma obişnuită, cea descrisă anterior, până la forma frustă cu simptomatologie minoră, trecătoare; forma explozivă, cu dureri violente ce ar corespunde expulziei unui calcul; forma febrilă însoţită de febră şi frison; forma manifestată cu pierderea cunoştinţei, paloare, bradicardie. Există şi dureri biliare cronice, continue sau discontinue pe un fond dureros permanent, cu aceleaşi caracteristici, localizare şi iradiere ca şi cea acută.Colica biliară este determinată în majoritatea cazurilor de litiaza biliară (calculi), dar poate fi şi expresia unei diskinezii biliare, spasmul sfincterului Oddi, angiocolită, colecistită acută sau cronică litiazică sau alitiazică”, a explicat dr. Diana Cândescu.
Având în vedere că afecţiunea poate avea complicaţii grave, medicul recomandă diagnosticarea prin examen radiologic, adică prin ecografie sau prin tubaj duodenal. Aceste investigaţii se fac îndeosebi după ce trec crizele dureroase, iar pacientul este stabil.
„Evaluarea sindromului dureros abdominal de origine biliară trebuie făcută cu mult discernământ critic, în scopul instituirii unui tratament corect şi rapid. Este de preferat să nu se facă tratament fără consult medical anterior. Medicul poate prescrie medicamente antialgice (algocalmin, piafen, tramadol, diclofenac), perfuzii de reechilibrare, regim hidro-zaharat, pungă cu gheaţă în zona dureroasă”, a subliniat specialistul.
