Inima este formată dintr-un perete muscular (miocardul) care delimitează o cavitate interioară al cărei volum depinde de puterea de strângere, respectiv contracția mușchiului, dar și de capacitatea de reumplere (relaxare-distensibilitate, elasticitate). Astfel, contracția mușchiului generează presiune în interiorul cavității și pompează sângele spre artere. Practic, inima funcționează în două faze care se succed și se repetă pe toată durata vieții: faza de umplere (diastola) - în care inima aspiră, preia sângele oxigenat din plămâni, urmata de faza de golire (sistola), în care inima se contractă și pompează sângele, acumulat anterior, către artere. Apoi, la fiecare bătaie, ea pompează în artere un anumit volum de sânge. Înmulțind acest volum cu numărul de bătăi pe minut (pulsul) rezultă debitul cardiac, adică volumul de sânge pompat de inimă într-un minut, către tot organismul.
- Publicitate -
Evident, de-a lungul timpului, organismul suferă o mulțime de transformări. Din nefericire, modificările structurale și funcționale induse de procesul de îmbătrânire la nivelul aparatului cardiovascular aduc o serie de modificări la nivelul vaselor de sânge. Acestea se referă la scăderea elasticității și distensibilitatea arterelor coronare, lucru datorat modificării structurii matricei conjunctive. Potrivit dr. Yucel Cihan, la aceasta se adaugă apariția de calcificări datorate arteriosclerozei, aterosclerozei (ATS) și, eventual, modificări induse de hipertensiunea arterială. În plus, vârsta înaintată duce inclusiv la scăderea elasticității și creșterea impedanței aortei, și, mai departe, se ajunge la scăderea umplerii coronariene în diastolă. Nu în ultimul rând, crește rigiditatea arterială datorită modificărilor în structura și cantitatea de țesut conjunctiv din peretele vascular și nu numai.
