Dezvoltarea fiecărui copil este individuală şi constituie un proces foarte complex. Multe se moştenesc de la părinţi şi strămoşi: vârsta la care începe să vorbească, perioada în care încep să-i iasă dinţii… Însă, de departe, dezvoltarea intelectuală a copilului depinde mult şi de mediul şi condiţiile în care creşte. Desigur, copilul care are o întârziere în dezvoltarea motorie/fizică va începe să vorbească mai târziu. În asemenea situaţii, indiscutabil, este nevoie de un consult neuro-psihiatric. Dar există copii absolut normali care nu se grăbesc să vorbească. Un copil vesel, activ, de obicei, vorbeşte devreme. Un copil mai liniştit, care preferă contemplarea, urmăreşte atent tot ce se petrece în jurul lui înainte de a avea dorinţa să-şi exprime părerea. Se consideră că vorbesc târziu acei copii cărora nu li se vorbeşte sau, dimpotrivă, sunt îngrijiţi de toată familia şi nu li se lasă posibilitatea să spună ceva. Truc: evită întrebările la care copilul poate răspunde doar cu da şi nu. Lasă-l să ceară!
- Publicitate -
