Cum să identifici și să tratezi deficitul de magneziu

Magneziul este un mineral esențial pentru mușchi, oase, nervi și pentru reglarea nivelului de zahăr  din sânge. Atunci când organismul se confruntă cu un deficit de magneziu, înseamnă că el nu primește suficient magneziu din dietă pentru a funcționa normal.

A identifica și a trata această carență este esențial pentru sănătatea ta. Un deficit de magneziu prelungit poate duce la spasme musculare, ritm cardiac anormal (aritmii), diabet, osteoporoză, migrene, hipertensiune arterială, boli de inimă și chiar la stop cardiac. Învață din acest articol cum să depistezi dacă ai un nivel de magneziu sub limită și ce să faci pentru a suplimenta aportul acestui mineral esențial.

Deficiența de magneziu este cunoscută sub numele de hipomagnezemie și este rară la oamenii sănătoși, cu o alimentație echilibrată. La unele persoane, însă, ea poate fi cauzată de diverși factori:

·         dietă dezechilibrată – în special în cazul persoanelor în vârstă sau al celor din medii defavorizate, care nu se hrănesc suficient;

·         diabet de tip 2;

·         vărsături sau diaree de lungă durată;

·         probleme digestive (cum ar fi boala Crohn);

·         boli de rinichi;

·         alcoolism;

·         utilizarea pe termen lung a unor medicamente, cum ar fi diureticele sau medicamentele pentru reflux

Studiile arată că până la 15% din americani se confruntă cu deficiență de magneziu, procentul fiind mult mai mare în rândul pacienților internați în spitale, mai ales la terapie intensivă, sau al persoanelor care suferă de diabet sau de alcoolism. De asemenea, se crede că procentul persoanelor cu carențe de magneziu ar fi mult mai mare, dar că problema rămâne nediagnosticată, pentru că oamenii se „caută” la medic atunci când nivelurile acestui mineral sunt extrem de scăzute.

Diagnosticul deficitului de magneziu poate fi pus de medici în urma unor teste de sânge sau de urină. Specialiștii pot solicita analize specifice, dacă te confrunți cu simptome ale deficitului de magneziu, cu niveluri anormale de calciu sau potasiu.

Cele mai comune simptome fizice ale deficitului de magneziu sunt: apetitul scăzut, oboseală și slăbiciune, spasme musculare, crampe sau cârcei, ritm cardiac anormal, greață și vărsături. Există însă și câteva simptome psihice care pot semnala un nivel scăzut de magneziu: iritabilitate, senzație de oboseală mentală (apatie) și accentuarea stresului, anxietății sau depresiei.

Bărbații adulți au nevoie de un nivel între 400 și 420 mg de magneziu în fiecare zi. La femei,  nivelurile optime variază de la 310 până la 320 mg magneziu pe zi, iar în timpul sarcinii de la 350 la 400 mg pe zi. Monitorizarea nivelului de magneziu este foarte importantă pentru a preveni deficiențele și a asigura o intervenție la timp, pentru revenirea la valorile normale și evitarea complicațiilor.

În cazul deficitului, este recomandată administrarea pe cale orală, pe bază de rețetă, a unor medicamente care conțin magneziu. Una dintre formulele ușor asimilabile și bine tolerate de către organism este orotatul de magneziu, care pătrunde eficient în celule, contribuind la refacerea nivelurilor de magneziu din organism. Orotatul este un derivat al acidului orotic, care susține, de asemenea, sănătatea cardiovasculară și ajută la producția de energie la nivel celular, fiind benefic pentru întregul organism.

Persoanele care au identificat un nivel scăzut de magneziu, pot suplimenta aportul acestui mineral din alimentație, integrând în dietă alimente precum: nuci, avocado, banane, cereale integrale, legume verzi, fasole, tofu, semințe, pește gras, ciocolată neagră. 

Tot pentru tratarea deficitului, se recomandă și ajustarea stilului de viață, prin reducerea stresului, evitarea excesului de alcool și limitarea consumului de alimente procesate, care pot împiedica absorbția magneziului. În cazurile severe, medicul poate indica administrarea de magneziu intravenos, mai ales dacă deficitul este cauzat de o afecțiune medicală.