Nevoia sau dorința de a evita anumite situații, rezistența scăzută la schimbare sau teama de noutate sunt câteva dintre motivele apariției atacurilor de panică.
- Publicitate -
"Aparținând tulburărilor anxioase (panică, tulburare obsesivo-compulsivă, anxietate socială, fobie specifică și stres posttraumatic), atacul de panică poate însoți și tulburări afective, tulburări legate de o substanță (consumul de droguri, consumul de alcool etc.) sau tulburări de natură medicală (cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale).
Atacul de panică singular nu este un diagnostic în sine. De fapt, multor persoane li se întâmplă ca, de-a lungul vieții, să treacă printr-un atac de panică sau chiar prin mai multe. Un diagnostic de tulburare de panică este pus atunci când o persoană trece în mod recurent prin atacuri de panică și este copleșită de îngrijorări sau de frică cu privire la acestea.
Fondul psihic este cel care determină apariția acestor episoade de anxietate, iar persoana în cauză are nevoie de ajutorul psihologului", a explicat psihoterapeutul Cristina Gemănaru.
