"Ai îmbătrânit, nu mai auzi bine!" - așa i se spune, de multe ori, persoanei care are dificultăți în a înțelege ce discută cei din anturajul ei, mai ales dacă vorbesc mai mulți deodată. Contrar opiniei generale, înaintarea în vârstă nu este singura cauză care duce la pierderea auzului. Din contră, cauzele variază de la acumularea de cerumen până la existența unor tumori. În rândurile de mai jos vă prezentăm câteva dintre motivele pentru care surzesc oamenii.
- Publicitate -
O cauză frecventă este expunerea la un zgomot puternic. Până în urmă cu câțiva ani, un risc crescut de a-și pierde auzul aveau per-soanele care lucrau în medii zgomotoase. Acum, expuși sunt adolescenții pentru prostul obicei de a asculta, zi de zi, muzică la refuz în căști.
De vină pentru pierderea auzului poate fi și acumularea de cerumen (a dopului de ceară) în canalul auditiv extern sau prezența unui obiect în canal. În aceste cazuri, deteriorarea auzului poate fi tratată cu ușurință, prin îndepărtarea cauzei.
Sunt însă și cauze mult mai grave pentru surditate, precum otoscleroza. Bolnavului îi crește o formațiune osoasă, anormală, în urechea medie. Boala se manifestă încă de la vârsta de opt - zece ani, dar este diagnosticată abia în jurul vârstei de 15 ani, când hipoacuzia este evidentă. Pe lângă scăderea auzului, bolnavul acuză și tinitus (un țiuit prelungit în ureche). Singurul tratament disponibil, în prezent, pentru această afecțiune este intervenția chirurgicală.
Neurinomul acustic este o altă cauză. Aceasta este o tumoare necanceroasă a nervilor care ajung la cohlee (partea urechii interne destinată audiției). Bolnavii resimt dureri de cap, vertij, tinitus și dificultăți în înțelegerea limbajului vorbit. Și în acest caz, tratamentul este chirurgical. Alte tumori beningne care afectează canalul auditiv sunt exostoza, osteomul sau tumorile glomusului și ele sunt îndepărtate doar prin operații.
Pierderea auzului este însoțită de tinitus, dureri de urechi, vertijuri, scurgerea de secreții din urechi (acestea pot fi cauzate de răni sau infecții).
Tratamentul este stabilit de medicul O.R.L.-ist și în funcție de tipul pierderii auzului, dacă este temporară sau ireversibilă. În ultimul caz, pacienții ajung să poate proteze auditive.
