Când vine vorba de migrenă, factorii de risc care sunt implicați în apariția acestei afecțiuni sunt pe cât de diverși, pe atât de greu de stabilit. De exemplu, consumul excesiv de medicamente antihipertensive, antiinflamatoare sau hormonale sunt printre cele mai întâlnite cauze. Însă se poate vorbi și de factori alimentari, adică de alimente sau băuturi care au în conținut excitante, dar și despre stres, depresie sau chiar boli psihice.
- Publicitate -
Pot apărea episoade migrenoase și înainte de menstruație, dar și odată cu apariția menopauzei.
"Față de o durere de cap obișnuită, ea este însoțită de sensibilitate la nivelul scalpului, amorțeală, furnicături ale feței și senzația de arsură în membre, anxietate, sensibilitate crescută la lumină, slăbiciune instalată pe o parte a corpului.
Odată cu diminuarea și dispariția simptomelor secundare migrenei, pot apărea anumite simptome, precum durerile sau crampele musculare, fatigabilitatea, adică oboseala accentuată.
Aceste simptome pot dura până la 24 de ore după terminarea episodului migrenos.
Este foarte important ca pacientul să fie supus unui consult de specialitate fie de medicul de familie, fie de internist și în unele cazuri chiar de neurolog, pentru a se stabili cauzele exacte", explică dr. Mirela Stângaciu, medic de familie.
