În ultimii 20 de ani a crescut foarte mult numărul cazurilor de autism. În timp ce oamenii de știință au păreri împărțite privind cauzele acestei afecțiuni (mediul înconjurător, vaccinurile, vârsta mamei), sunt încă foarte mulți copii care prezintă simptome de autism, dar nu ajung niciodată să fie diagnosticați clinic. De aceea nu primesc sprijinul de care au mare nevoie în educație și nu beneficiază nici de servicii medicale specifice.
- Publicitate -
În cercetările recente acești copii nediagnosticați au fost incluși în statistici cu copii cu tulburări de spectru (ASD), care includ autismul și sindromul Asperger. Astfel de studii estimează că unul dintr-o sută de copii suferă de ASD. O lucrare, publicată recent în The Journal of Chid Psychology and Psychiatry, arată că un număr foarte mare de copii prezintă simp-tome specifice autismului: gesturi repetitive, respingere socială și dificultăți în comunicare. Aceste simptome sunt la niveluri comparabile cu cele prezentate de copiii care au primit deja un diagnostic clinic, între unu și 12 ani. Totuși, copiii nediagnosticați nu sunt considerați eligibili pentru a primi sprijin suplimentar la școală sau servicii medicale de specialitate.
În România, copiii autiști au grad de handicap diferit, în funcție de gravitatea afecțiunii, și primesc indemnizație, însă tratamentul și terapiile sunt susținute financiar de familiile lor. Cei nediagnosticați nu ajung niciodată să beneficieze de terapie și devin, ulterior, adulți schizofrenici.
