Anul 2010 se anunță a fi unul greu pentru sistemul sanitar. Vor fi dificultăți financiare în derularea programelor de sănătate, iar fondurile pentru investiții, transfuzii sanguine, medicamente și materiale sanitare pentru unitățile de primiri urgențe vor fi înjumătățite comparativ cu anul trecut.
- Publicitate -
Ministrul Sănătății, Attila Cseke, a organizat, ieri, o conferință de presă pentru a anunța prioritățile instituției pe care o conduce pentru anul ce începe, având în vedere restricțiile bugetare anunțate. "Nu sunt mulțumit de bugetul alocat domeniului sanitar (…), este nevoie de un procent de 6% alocat din PIB pentru patru - șapte ani. Vom avea dificultăți în susținerea programelor de sănătate (82% față de 2009), a programelor de investiții în infrastructură și aparatură medicală (53% față de 2009). De asemenea, ne vom confrunta cu probleme în asigurarea necesarului de medicamente și materiale sanitare în unitățile de primiri urgențe și cele de transfuzie sanguină (50% față de 2009). Trebuie să eficientizăm folosirea resurselor financiare în sistem", a afirmat ministrul. Bugetul Sănătății anunțat pentru 2010 este de 4.191,6 milioane de lei.
Taxa pe produsele fast-food, în dezbatere publică
Având în vedere lipsurile bănești preconizate este imperioasă identificarea unor surse suplimentare de finanțare. Copiind modelul taxei pe viciu, ministrul Attila Cseke are în vedere intro-ducerea unei taxe pe produsele fast-food, prin care să se strângă fondurile necesare pentru derularea programelor de sănătate și a investițiilor în infrastructura sistemului sanitar. "Începând de astăzi (n.r. ieri), pe site-ul ministerului este postat și este în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern de introducere a taxei pe produsele fast-food. Am cerut Comisiei de nutriție a ministerului să stabilească exact detaliile privind modul de aplicare și vom avea întâlniri cu producătorii și cu cei vizați de măsură", a declarat ministrul.
Totodată, în același scop al găsirii mai multor fonduri, minis-terul plănuiește mărirea colectei de la producătorii de medicamente prin implementarea sistemului denumit "clawback". "Este un sistem prin intermediul căruia toți producătorii de medicamente care desfac produse pe piața românească vor contribui la finanțarea sistemului public de sănătate cu 5 până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Este estimată o colectă de aproximativ 600 de milioane de lei anual, din sistemul clawback", au arătat reprezentanții Biroului de presă al Ministerului Sănătății.
Măsurile descrise nu vor fi suficiente, a mai afirmat ministrul Sănătății, dacă nu se va găsi o soluție pentru creșterea numărului contribuabililor la fondul unic de asigurări de sănătate. "Este o inadvertență în sistem, în condițiile în care există cinci milioane de plătitori la fondul asigurărilor de sănătate și peste zece milioane de neasigurați care primesc servicii. Există multe categorii exceptate de la plata contribuției, trebuie revizuită lista", a adăugat Attila Cseke. "Mai mult, se are în vedere realizarea unui sistem de asigurări în care casa să poată încheia un contract cu fiecare asigurat în parte pentru plata ser-viciilor gratuite de care beneficiază, astfel încât cetățeanul să știe ce servicii sunt acoperite din asigurările de sănătate", au mai arătat reprezentanții ministerului, precizând că astfel se va putea introduce și pachetul minim de servicii medicale.
De la 1 iulie, spitalele trec în ograda autorităților locale
Tot în cadrul conferinței de presă organizate ieri, ministrul Attila Cseke a descris obiectivele avute în vedere pentru 2010. Prioritară este, potrivit ministrului, descentralizarea spitalelor, astfel încât până la 1 iulie toate unitățile sanitare publice să fie trecute la administrațiile locale. Un alt obiectiv, pentru care în prezent se lucrează la cadrul legislativ, este implementarea managementului corporatist, adică mai multe spitale să fie conduse de un singur manager sau de o firmă de management specializată (comasarea unităților sanitare cu paturi).
Printre planurile celor de la Ministerul Sănătății se află și introducerea cardului național de sănătate, dar de la 1 ianuarie 2011. "Cardul reprezintă un mijloc de reducere a birocrației. Cetățenii nu vor mai avea nevoie de adeverințe care să ateste că sunt plătitori de asigurări, ci pe acest document urmează să se găsească toate datele privind dovada de asigurat, istoricul bolilor și tratamentelor. Mai mult, asiguratul poate verifica dacă angajatorul a plătit contribuția la asigurările de sănătate", a explicat Biroul de presă al ministerului.
Call-center pentru o consultație la medicul de familie
Sistemul de medicină primară trebuie regândit pentru asigurarea urgențelor - a mai atras atenția ministrul Sănătății - având în vedere că pacienții ajung, de cele mai multe ori, să ia cu asalt unitățile de primiri urgențe, pentru că nu-și găsesc medicul de familie. Prin urmare, se are în plan introducerea unui call-center în medicina primară, asemănător sistemului de urgență 112. "Cetățeanul poate apela când are nevoie de o consultație la medicul de familie, la ambulatoriul de specialitate sau la spital. Pacientul va fi îndrumat către medicul de familie în funcție de distanța la care se află și disponibilitatea medicului. În acest sistem se va putea organiza serviciul de tură, la fel ca în spitale, astfel încât în perioada sărbătorilor, și nu numai atunci să putem scădea presiunea pe unitățile sanitare cu paturi (respectiv camerele de gardă ale spitalelor)", au afirmat reprezentanții ministerului.
