Atunci când vă măsurați tensiunea arterială, probabil că priviți rezultatul ca pe un singur număr. În realitate, cele două valori afișate spun povești diferite despre starea inimii și a vaselor de sânge. Tensiunea sistolică, prima cifră, arată presiunea exercitată asupra arterelor atunci când inima se contractă și pompează sângele. Tensiunea diastolică, a doua cifră, indică presiunea existentă în artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. Ambele sunt importante, însă specialiștii atrag atenția că riscurile asociate fiecăreia pot fi diferite.
- Publicitate -
Mulți oameni cred că doar valorile foarte mari ale tensiunii sunt periculoase, dar adevărul este că atât tensiunea sistolică, cât și cea diastolică pot oferi informații esențiale despre riscul de infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.
Diferența este că impactul lor asupra sănătății poate varia în funcție de vârstă și de afecțiunile asociate.
„Tensiunea sistolică crescută este considerată unul dintre cei mai importanți indicatori ai riscului cardiovascular, mai ales după vârsta de 50 de ani. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, arterele își pierd elasticitatea și devin mai rigide. În aceste condiții, inima trebuie să exercite o forță mai mare pentru a împinge sângele prin organism, iar valoarea sistolică începe să crească. Chiar dacă tensiunea diastolică rămâne normală, o tensiune sistolică mare poate afecta în timp vasele de sânge, creierul, rinichii și inima", a explicat dr. Paula Sandu.
Mare atenție la riscul de boli cardiace
Un pericol aparte îl reprezintă hipertensiunea sistolică izolată, situație în care prima valoare depășește limitele recomandate, iar cea de-a doua rămâne normală. Mulți pacienți ignoră această situație, deoarece consideră că una dintre valori este bună.
În realitate, studiile au arătat că hipertensiunea sistolică izolată este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, infarct miocardic și insuficiență cardiacă.
Pe de altă parte, nici tensiunea diastolică nu trebuie neglijată. O valoare diastolică ridicată indică faptul că presiunea din artere rămâne crescută chiar și atunci când inima se află în repaus între două contracții.
Acest lucru poate semnala o rezistență vasculară crescută și poate suprasolicita sistemul cardiovascular. La persoanele mai tinere, hipertensiunea diastolică este adesea primul semn că apar probleme care necesită atenție medicală.
În plus, o tensiune diastolică mare poate contribui la deteriorarea progresivă a vaselor de sânge și poate crește riscul de boli cardiace pe termen lung.
Totuși, în majoritatea cazurilor, specialiștii consideră că valoarea sistolică are o influență mai mare asupra riscului cardiovascular global, în special la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici.
Există și situații în care diferența dintre cele două valori devine un semnal de alarmă. O tensiune sistolică foarte mare asociată cu o tensiune diastolică normală sau scăzută poate indica o rigidizare accentuată a arterelor.
La polul opus, valorile prea mici ale tensiunii pot crea și ele probleme. O tensiune sistolică sau diastolică foarte scăzută poate reduce fluxul de sânge către organe, provocând amețeli, leșin, oboseală și dificultăți de concentrare. În cazurile severe, hipotensiunea poate afecta funcționarea normală a creierului, inimii și rinichilor.
