Fulgerele, căldura, ploaia, umezeala și soarele au un efect profund asupra vieții noastre. Ne influențează organismul, voința și emoțiile.
- Publicitate -
În numeroase cazuri, legătura este clară, alteori, felul în care acționează asupra noastră este obscur, dar impresionant.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregătește pentru iarnă, ambientul devine din ce în ce mai puțin vesel. Frigul repre-zintă un stres și, din această cauză, bolnavii de inimă sunt foarte afectați, în special în anotim-purile de trecere, adică toamna și primăvara.
În aceste perioade, manifestările cardiace cresc. Din cauza temperaturii scăzute, se înregistrează și multe crize de angină pectorală, astm bronșic și chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot apărea disfuncții sexuale, sindromuri endocrine cu manifestări în zona afectivității.
Inhalarea aerului rece poate întreține crizele de astm. Nu trebuie să ne mire dacă schimbările bruște ale vremii ne dau dureri de cap, amețeli sau chiar irascibilitate. Specialiștii atenționează că influențele atmosferice se repercutează asupra echilibrului psihic al meteodependenților. Cerul gri, bacovian, și ceața sunt surse de anxietate și melancolie.
Temperatura, precipitațiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influențează în mod negativ un mare număr de oameni.
În timp ce vremea călduroasă îi binedispune pe cei mai mulți dintre noi, ploaia se răsfrânge negativ și ne provoacă indispoziție. Atunci când afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar și în perioadele de tranziție, bolile latente, de care suferă unii dintre noi, se pot acutiza.
Vremea rece provoacă apatie
Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declanșa ori accentua anumite suferințe latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, amețelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpirațiile excesive. Crește tensiunea arterială, apare senzația de greutate din piept.
Schimbările de presiune atmosferică produc modificări la nivelul celulelor și-al țesuturilor, creând disconfort în funcționarea organismului. Când valorile acesteia nu sunt în limite normale, persoanele cu hipertensiune arterială au dureri de cap, palpitații, senzație de greutate în piept. Presiunea atmosferică scăzută duce la tahicardie și la creșterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arterială, îngreunează gândirea și provoacă apatie. Aerul foarte uscat este dăunător aparatului respirator, iar cel umed favorizează nefritele și bolile infecto-contagioase. Vremea închisă este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului că oamenii petrec mai mult timp în casă.
Climatul marin agravează nevrozele
Se vorbește din ce în ce mai mult de factorul meteorologic - vreme închisă, ploaie, micșorarea intervalului între zi și noapte. Acestea pot influența tulburările psihice. Există multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuză o stare de oboseală acută, o astenie fizică și psihică, o stare de somnolență continuă și chiar depresie, cu toate că se odihnesc corespunzător noaptea.
Aerul cald și umed este un adevărat coșmar pentru persoanele sensibile. Când un asemenea front atmosferic se abate asupra noastră, foarte mulți oameni se plâng de migrene, astm, depresii, probleme de circulație, dereglări de somn sau infecții. Bătăturile și dinții încep să doară, coagularea sângelui are de suferit și apare pericolul trombozelor.
Migrenele și nevralgiile au și ele mari condiționări meteo.
Climatul marin agravează nevrozele, iar climatul de mare altitudine determină un travaliu intens de adaptare cardiacă.
Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid și organul de echilibru existent în urechea internă, influențând astfel tensiunea arterială și coagularea sângelui.
Alții suspectează electricitatea atmosferică: s-ar părea că, mai ales pe furtună, ionii invizibili acționează asupra creierului nostru, afectând producerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul și digestia.
