Vineri, 05 Iunie 2026

Vorbitul în somn și efectele pe care le poate avea asupra odihnei

de Mirabela ȘERBĂNESCU Miercuri, 27 Mai 2026 60 2 min citire
Vorbitul în somn și efectele pe care le poate avea asupra odihnei
Mulți oameni află de la partenerul de viață sau de la membrii familiei că vorbesc în somn. Pentru unii poate fi un detaliu amuzant, pentru alții un motiv de jenă sau neliniște, mai ales atunci când episoadele apar frecvent. Specialiștii spun, însă, că acest fenomen este extrem de răspândit și că majoritatea oamenilor experimentează măcar o dată în viață un episod de vorbit în somn.
Cunoscut sub denumirea de somnilocvie, acest comportament face parte din categoria tulburărilor de somn numite parasomnii, alături de somnambulism, coșmaruri sau pavor nocturn.
Contrar credinței populare, oamenii care vorbesc în somn nu își dezvăluie automat cele mai ascunse secrete. În realitate, discursul din timpul somnului este de multe ori incoerent și poate include mormăituri, sunete fără sens sau propoziții incomplete.
Potrivit dr. Roxana Axinte, uneori, persoana poate rosti cuvinte clare sau poate părea că poartă o conversație normală, însă dimineața nu își amintește nimic din acel episod.
Cercetările arată că multe dintre expresiile rostite în somn sunt influențate de activitatea creierului din timpul viselor și nu reflectă neapărat gânduri reale sau informații importante.
Vorbitul în somn poate apărea în diferite etape ale somnului și este favorizat de perturbarea ciclurilor normale de odihnă. Lipsa somnului, stresul intens, anxietatea sau oboseala acumulată pot crește semnificativ riscul apariției acestor episoade. De asemenea, schimbările de fus orar, programul haotic de somn sau consumul excesiv de alcool pot afecta activitatea creierului în timpul nopții și pot favoriza apariția somnilocviei. În unele cazuri, fenomenul este asociat și cu alte tulburări precum apneea în somn sau scrâșnitul dinților", a explicat medicul.
Uneori, problema poate avea și o posibilă componentă genetică
Pe de altă parte, uneori poate exista și o posibilă componentă genetică. Studiile arată că persoanele care vorbesc în somn au mai des rude apropiate cu același obicei sau cu alte parasomnii. Acest lucru sugerează că anumite particularități ale activității cerebrale din timpul somnului pot fi moștenite.
Deși este considerat în general un fenomen inofensiv, vorbitul în somn poate deveni deranjant atunci când apare foarte des sau afectează calitatea odihnei.
Astfel, persoanele care dorm lângă cineva cu acest obicei pot fi trezite în mod repetat în timpul nopții, iar lipsa unui somn continuu poate duce la oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare pe timpul zilei.
În situațiile severe, somnul fragmentat poate contribui în timp la apariția unor probleme precum anxietatea, depresia, creșterea în greutate sau afecțiunile cardiovasculare.
Pentru reducerea episoadelor, specialiștii recomandă respectarea unui program regulat de somn și evitarea factorilor care pot perturba odihna. În plus, reducerea stresului, limitarea consumului de alcool și evitarea folosirii excesive a telefonului sau a altor dispozitive înainte de culcare pot avea un efect pozitiv. 
Taguri
Articolul anterior Kaiacistele de la CS Farul, medaliate la Maratonul Internațional „Ivan Patzaichin”
Articolul următor Retinolul promite efecte anti-aging, dar utilizarea greșită poate crea probleme

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Alte știri din sectiunea Sănătate

Ultima oră

Titlurile zilei