Asediu la CJAS Constanța! Sute de oameni zilnic la ghișeu, după modificările legislative din Sănătate

Totul a început odată cu modificările legislative intrate în vigoare de la 1 septembrie, care au eliminat din rândul beneficiarilor de asigurare de sănătate gratuită mai multe categorii de persoane. Cei afectați, nevoiți acum să depună declarații, documente și cereri, iau cu asalt ghișeele CJAS pentru a-și păstra sau regăsi statutul de asigurat. În fiecare zi, aproximativ 200 de oameni trec pragul instituției, fără a pune la socoteală sutele de solicitări telefonice și pe email, care vin în valuri.

Câteodată, ajunşi în fața ghișeelor, oamenii își pierd răbdarea. Ba se ceartă între ei, ba ridică tonul la angajați sau se plâng de lipsa informațiilor și a predictibilității. „Am venit cu tot ce ne-au spus de la ANAF, dar nu știm dacă aici nu se va mai cere şi altceva sau nu. Sper să nu ne trimită de la un birou la altul", ne-a declarat o femeie în vârstă, cu un teanc de acte în mână.

Un bărbat care tocmai ce ieșise din biroul angajaţilor CJAS a clătinat din cap, spunând: „Clar, nu este vina celor de la CJAS, dar nici nu mai știi cui să te adresezi. Azi ești asigurat, mâine nu mai ești. Este un haos total", a subliniat acesta.

Situația nu este mai ușoară nici pentru angajații instituției, copleșiți de volumul de muncă. Casa funcționează cu doar 60 de angajați, deși organigrama prevede 76 de posturi. „Dacă stăm la ghișeu, ne reclamă cei care sună. Dacă răspundem la telefon, se enervează oamenii de la coadă. Nu mai știm cum să împărțim personalul, totul s-a făcut pe repede înainte, fără o perioadă de tranziție", a precizat directorul CJAS Constanța, Luminița Nagy. Altfel spus, aplicația Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care permite verificarea online a statutului de asigurat, nu a reușit să degreveze fluxul de la ghișee. Mulți nu o cunosc, în timp ce alții nu au acces la internet sau nu se descurcă prea bine cu sistemul. Mai grav, unii vin cu dorința expresă de a pleca cu problema rezolvată pe loc, blocând circuitul normal al documentelor și creând și mai multă agitație.

Menţionăm că aglomerația se menține de la începutul lunii august, iar în primele zile ale lui septembrie a atins un nou vârf. Printre cei veniți se numără și persoane aflate în tratamente sau înscrise în programe naționale de sănătate, pentru care continuitatea statutului de asigurat este vitală. În aceste condiţii, dacă nu sunt înregistrați la timp, riscă să nu mai beneficieze de medicamente sau consultații.

„Având în vedere modificările legislative apărute cu privire la categoriile de asiguraţi, respectiv faptul că anumite categorii nu vor mai beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei de la 1 septembrie, în această perioadă înregistrăm un aflux mare de persoane care vin la Casa de Asigurări de Sănătate, fie pentru obţinere de informaţii, fie pentru a depune declaraţiile pe care deja le-au completat la ANAF pentru obţinerea categoriei de asigurat. Cert este că, pe toate canalele de comunicare, respectiv la telefon, pe adresele de email sau la ghişee, lumea ne asaltează cu toate tipurile de solicitări posibile, pentru că aceste modificări legislative trebuie implementate şi preluate de către populaţie prin schimbarea statutului de asigurat sau asigurare, acolo unde categoria respectivă nu mai este asigurată, prin prezentare fără plată de contribuţie. Dacă ne referim la persoanele care se prezintă la ghişee, cred că ne trec zilnic pragul în jur de 200 de persoane. Nu iau în considerare în acest număr şi solicitările telefonice, solicitările pe email, depunerile de documente la registratură sau cererile furnizorilor de servicii medicale. Şi aceştia, la rândul lor, au de clarificat o serie de situaţii legate de fluctuaţia categoriei de asigurat, pentru acordarea serviciilor medicale, pentru că unele servicii medicale, cum sunt, de exemplu, prescrierile de medicamente, sunt valabile pe perioade mai lungi de timp, decât perioadele pentru care a fost prelungită o anumită categorie de asigurat. În aceste condiţii, şi ei au nevoie de clarificări pentru situaţii punctuale. Pe de altă parte, nu ştim cum să gestionăm resursa umană, pentru că este o perioadă aglomerată. Totodată, nu a existat predictibilitate, totul a fost făcut din scurt, iar dacă perioada de tranziţie ar fi fost de 2-3 luni, probabil că lucrurile s-ar fi aşezat altfel. Toate acestea în condiţiile în care deficitul de personal se menţine, iar volumul de muncă este foarte mare. Organigrama noastră este de 76 de persoane, dar noi avem la program în jur de 60 de persoane", a declarat directorul CJAS Constanţa, Luminiţa Nagy.

În concluzie, în lipsa unei campanii clare de informare și a unei perioade de tranziție realiste, cei mai vulnerabili, bolnavii, vârstnicii, persoanele fără venituri ajung să suporte consecințele unei decizii luate rapid. Ca urmare, la CJAS Constanța, ca și în multe alte județe, coada de la ghișeu a devenit ceva obişnuit, mai nou, o situaţie în care accesul la sănătate a ajuns să se câștige cu dosar, răbdare și nervi de fier.