Pe măsură ce începe un nou an școlar, părinții se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare, impusă de cerințele tot mai sofisticate ale copiilor influențați de tendințele actuale. Împreună cu rechizitele de bază și uniformele, lista dorințelor include acum haine de designer, accesorii scumpe și cele mai recente dispozitive tehnologice.
- Publicitate -
Elevii se reîntorc, luni, în băncile școlii, echipați pentru un nou început, în timp ce părinții au fost nevoiți să facă față unor cheltuieli considerabile pentru ca anul școlar să înceapă fără probleme. În săptămâna premergătoare începerii anului școlar, supermarketurile și librăriile au fost luate cu asalt de familiile care căutau să achiziționeze rechizite, manuale și alte produse esențiale.
Însă, în ultimii ani, odată cu creșterea influenței rețelelor de socializare în viața copiilor și adolescenților, cerințele acestora s-au schimbat semnificativ. Nu mai este suficient să le asiguri rechizite de bază sau uniforme. Tot mai mulți părinți se confruntă cu presiunea de a le oferi copiilor haine de „firmă” sau de designer, accesorii scumpe și, adesea, cele mai noi modele de telefoane mobile.
Aceste noi tendințe cresc considerabil bugetul necesar pentru începutul de an școlar, uneori depășind chiar și 1.000 de euro. Astfel, pentru multe familii, începutul școlii nu mai este doar o perioadă de pregătiri educaționale, ci și una în care trebuie să țină pasul cu așteptările impuse de standardele sociale și presiunile venite din partea copiilor influențați de mediul online. În acest context, apar întrebări legate de impactul acestor cheltuieli asupra familiilor și dacă trendul de a investi în imaginea copiilor ar trebui să primeze în fața educației și dezvoltării personale.
Pe holuri, parada modei
Pe lângă rechizitele obișnuite, tot mai mulți părinți se văd împinși de dorințele copiilor să le cumpere dispozitive tehnologice avansate, cum ar fi ceasuri inteligente, ghiozdane dotate cu funcții moderne (precum încărcare USB) și cele mai recente modele de telefoane.
„Cere ce vede la alți copii. Sunt părinți care au salariu mai mare și le fac toate mofturile, înțeleg. Pe holurile școlii, parcă e parada modei. Elevi cu adidași de 1.000 de euro în picioare, tricouri de la firme de brand, telefoane de ultimă generație. Mi se pare o lipsă de respect față de cei care nu își permit. Înainte toți aveau o uniformă și toți erau egali. Săptămâna trecută, înainte de începerea școlii, fata mea a venit deprimată acasă. Mi-a spus ce telefoane de ultimă generație și-au cumpărat colegii ei, ce haine, ce machiaje. Am încercat să îi explic că nu totul se rezumă la asta. Începe școala, nu o prezentare de modă”, a declarat pentru redactorii ziarului „Cuget Liber”, Mirela C., constănțeancă.
În plus, laptopurile și tabletele de ultimă generație sunt tot mai solicitate, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra bugetului familiei.
„M-au secat de bani. Am trei băieți, cel mic intră în clasa a V-a, cel mijlociu clasa a XI-a, iar cel mare clasa XII-a. M-au zăpăcit de cap cu toate fițele lor. Eu am venit cu ei să le iau caiete și creioane, iar ei mă târăsc prin magazine de haine și telefoane. Dacă îi cumpăr unuia ceva, vor și ceilalți doi. Băiatului cel mare i-am cumpărat ultimul telefon, celui mijlociu un laptop, iar celui mic o pereche de adidași de la un brand foarte cunoscut în rândul lor. Le-am făcut mofturile pentru că îmi permit, probabil că îi învăț și prost, dar asta este situația”, a declarat Ion M., constănțean.
Mulți dintre părinții constănțeni consideră că, cel puțin la școală, trebuie ca toți copiii să fie egali. De la încălțăminte până la îmbrăcăminte. Unii sunt de părere că uniforma ar trebui să fie reintrodusă, iar telefoanele să fie puse într-o cutie la începutul orei. În urma acestor diferențe din punct de vedere al vestimentației, unii copii se pot simți marginalizați sau rușinați. De multe ori aceștia sunt judecați după cum arată și după câți bani au părinții lor, ceea ce este total greșit. Bullying-ul reprezintă o problemă reală, mai ales în școli. Astfel, copiii trebuie să înțeleagă că nu haina îl face pe om și că prioritară este educația, nu o haină de brand.
