Încă din anul 2023, constănțenii au început să vadă printre blocuri noile insule ecologice digitalizate, promise ca o soluție modernă pentru colectarea selectivă a deșeurilor și pentru curățarea orașului. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost prezentat drept un pas major spre un sistem eficient și civilizat de gestionare a deșeurilor, proiect care, însă, nu funcționează.
- Publicitate -
În teorie, sistemul trebuia să schimbe radical imaginea zonelor dintre blocuri, înlocuind vechile ghene insalubre cu puncte de colectare moderne, monitorizate digital. În practică însă, la aproape doi ani de la demararea proiectului, cele 275 de insule ecologice montate în Constanța nu funcționează.
Deși municipalitatea anunță finalizarea montării tuturor celor 275 de insule, acestea rămân nefuncționale. În lipsa punerii lor în exploatare, constănțenii sunt nevoiți să își arunce deșeurile tot la vechile tomberoane, acolo unde acestea mai există.
„Primăria municipiului Constanța a finalizat amplasarea celor 275 de insule ecologice digitalizate, finanțate cu bani europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Echipamentele nu pot fi momentan utilizate, întrucât sistemul informatic de gestionare este în curs de implementare, iar procedura de achiziție pentru camerele de supraveghere este în desfășurare. După finalizarea acestor etape, vor fi distribuite cartelele către asociațiile de proprietari și vor fi organizate sesiuni de informare pentru cetățeni", au declarat reprezentanții Primăriei Constanța, pentru redactorii ziarului „Cuget Liber”.
„Aruncăm gunoiul pe unde putem”
Mai mult decât atât, municipalitatea a hotărât să dărâme ghenele vechi, pentru a face loc pentru cele noi, însă degeaba, pentru că locuitorii își aruncă gunoiul tot la...ghena clasică. Unii constănțeni nici nu mai încearcă să arunce gunoiul în pubelă, ci îl aruncă pe lângă.
„Aruncăm gunoiul pe unde putem, pentru că nici insulele nu merg. Au spart pe aici, au lăsat pubele descoperite, nu este un peisaj frumos", spune un locuitor din zona Poarta 6.
Printre zonele în care au fost montate aceste insule se numără Gara, Abator, Km 4-5, CET, Poarta 6, Inel I și II, Peninsulă, Casa de Cultură, Tomis III, Tomis Nord, Faleză Nord și Tomis Plus. În multe dintre aceste cartiere, insulele au fost amplasate exact pe locul fostelor ghene, iar în prezent, lângă containerele moderne zac în continuare tomberoanele vechi.
Între timp, disconfortul produs locuitorilor crește, iar imaginea orașului are de suferit. „Proiectul care trebuia să aducă un gram de civilizație nu ne-a adus, deocamdată, nimic. Doar mizerie și confuzie", spune un constănțean revoltat.
Finanțarea proiectului „Achiziția de insule ecologice digitalizate în municipiul Constanța" a fost obținută de Primăria Municipiului Constanța de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), în cadrul PNRR. Valoarea totală a finanțării nerambursabile este de aproximativ 4,7 milioane de euro (cu TVA).
Deși lucrările de montare s-au încheiat, Primăria Constanța nu a oferit încă un termen clar pentru punerea în funcțiune a insulelor ecologice. Municipalitatea a precizat doar că sistemul urmează să fie integrat într-o platformă digitală și că se așteaptă finalizarea unor proceduri tehnice și de verificare.
