Un sfert dintre români consideră sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor şi socializării (24%), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%), relevă rezultatele unui studiu.
- Publicitate -
Potrivit datelor centralizate de Reveal Search Marketing, în topul semnificaţiilor Zilei Internaţionale a Muncii pentru români se află atât ziua liberă pentru relaxare (35%), cât şi tradiţia românească autentică (26%).
În ceea ce priveşte semnificaţiile grătarului pentru români, acesta este văzut în principal ca o activitate de relaxare în aer liber (34%), o oportunitate de socializare cu cei dragi (26%) şi un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanţă (26%). Astfel, de la un grătar reuşit nu trebuie să lipsească micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele, glumele (48%) şi muzica (43%).
De asemenea, muzica la grătar este mult mai importantă pentru tinerii din Generaţia Z, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani (51%, comparativ cu 43% total eşantion). În acelaşi timp, românii preferă să încingă grătarul în curtea proprie (50%) sau în natură, la iarbă verde, în pădure sau la munte (37%), iar majoritatea îl organizează alături de familie (69%) sau prieteni (37%).
Cercetarea de specialitate arată că principalele alimente consumate la grătar sunt micii (81%), ceafa de porc (64%), pieptul sau pulpele de pui (55%), cârnaţii (54%), frigăruile (42%) şi legumele (ardei, dovlecei, ciuperci etc.), în proporţie de 39%.
Totodată, principalele băuturi consumate la grătar sunt: berea (74%), berea cu arome sau cidrul (24%), vinul roşu (19%) şi vinul alb (18%).
