De la începutul conflictului din Ucraina, mii de refugiați au ajuns în Constanța în căutarea unui nou început. Forțați să-și părăsească țara și să lase în urmă totul, cetățenii ucraineni refugiați au încercat încă de la început să se integreze în societate, unul dintre cele mai mari obstacole fiind găsirea unui loc de muncă.
- Publicitate -
Potrivit ultimelor date publicate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cei mai mulți cetățeni refugiați ucraineni înregistrați în evidențe au fost în județul Constanța. În cei trei ani de conflict, aproape 6.000 de persoane au trecut pragul AJOFM Constanța, însă doar 300 dintre aceștia au fost plasați pe piața muncii.
„În cei trei ani de conflict, pragul instituției noastre a fost trecut de aproape 6.000 de cetățeni ucraineni. Am avut în cei trei ani, 5.900 de persoane înregistrare în evidențele noastre. Acum, persoane cu dosare active la noi, pentru că un astfel de dosar este valabil șase luni de la momentul înregistrării, sunt aproximativ 200 de persoane. De-a lungul timpului am reușit să plasăm pe piața forței de muncă 300 de cetățeni ucraineni, atât pentru cei care au avut studii medii, cât și pentru cei cu studii superioare. Proporția este de 90% cu studii medii, 10% cu studii superioare", a declarat Adelina Vlad, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, pentru Cuget Liber.
Domeniile de activitate preferate de refugiați
Refugiații ucraineni care au reușit să se angajeze în Constanța s-au orientat, în majoritate, spre domeniul turismului și al serviciilor. Cu toate acestea, mulți dintre cei care s-au înscris în baza de date a instituției fie au refuzat ofertele de muncă din cauza nepotrivirii între calificările lor și posturile disponibile, fie au considerat că salariile oferite nu sunt satisfăcătoare.
„Am avut și ingineri, am avut și manageri pe care i-am putut plasa pe piața forței de muncă. Un impediment a fost pe de-o parte nerecunoașterea calificărilor obținute în Ucraina pe teritoriul României în anumite meserii, spre exemplu arhitecți și medici", a adăugat Adelina Vlad.
Un alt obstacol semnificativ a fost bariera lingvistică. Mulți dintre refugiați cunosc doar limba ucraineană și rusă, iar nivelul scăzut de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională le-a limitat considerabil șansele de angajare.
„Deși avem cetățeni care au stat trei ani de zile pe teritoriul României, poate în Constanța, spun că nu cunosc sau cunosc destul de puțin limba română. Chiar dacă înțeleg, nu se pot exprima nici măcar în engleză", a explicat Adelina Vlad.
Dorința de a munci a fost mare…la început
La debutul conflictului, AJOFM Constanța s-a confruntat cu un val masiv de solicitări. Angajații au fost luați cu asalt și a fost nevoie de o mobilizare a personalului pentru a putea face față volumului mare de muncă.
„La începutul conflictului, am fost luați cu asalt. Am avut și 500 de persoane într-o zi la ușa instituției și am putut înregistra și 300 de dosare într-o singură zi", a povestit Adelina Vlad.
De-a lungul timpului, instituția a colaborat cu diverse ONG-uri pentru a oferi sprijin refugiaților, însă procesul de integrare rămâne o provocare pentru că nu toți își doresc să muncească, mai mult decât atât, unii refuză pe loc oferta din cauza salariului pe care îl consideră mic.
Deși mulți dintre refugiații ucraineni ajunși la Constanța își doresc să muncească, realitatea pieței muncii nu se aliniază întotdeauna cu așteptările lor. Diferențele de salarizare, nerecunoașterea diplomelor și barierele lingvistice sunt doar câteva dintre motivele pentru care unii dintre ei fie amână angajarea, fie refuză ofertele. Reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța susțin că sunt în continuare alături de cetățenii ucraineni refugiați, însă este nevoie de deschidere atât din partea angajatorilor, cât și din partea cetățenilor refugiați.
