Speranța de viață la naștere în România se menține foarte mică, în comparație cu celelalte țări europene. Prof. dr. Vasile Ghețău, expert în demografie, a realizat o analiză despre acest subiect și a observat decalajul care crește de la an la an și mortalitatea infantilă, care este „excepțional de mare”.
- Publicitate -
Speranța de viață la naștere, un indicator esențial, ia în calcul mai multe aspecte, de la calitatea alimentației și a mediului, până la calitatea și accesul la asistență medicală, nivelul educației, condițiile de locuit, îmbrăcămintea, stilul de viață. Aici sunt incluse tensiunea arterială, colesterolul, consumul de alcool și tutun, exercițiile fizice și relaxarea. Profesorul a analizat datele din țările Uniunii Europene anterioare anului 2019 și din 2022. Acesta a comparat datele din 2019 cu cele din 2022.
A concluzionat, astfel, că în 2022, speranța de viață la naștere pentru bărbați a fost 71,4 ani, iar la femei 79,1 ani.
Dacă din 1985 până în 2013 specialistul a observat că au existat mai multe declinuri în ceea ce privește calitatea vieții și speranța de viață la naștere, din 2013, până în 2019, speranța de viață a avut o mică evoluție. Chiar dacă lucrurile s-au schimbat, evoluția a fost de doar 0,3 ani la bărbați, în timp ce la nivel european a fost de 1 an, iar pentru femei de 0,8 ani, în timp ce media la nivel european a fost de 0,7 ani.
Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România ocupă ultimele locuri, decalajul fiind și mai mare în momentul de față. În perioada comunismului, România a acumulat și și-a consolidat efectele negative până în zilele noastre.
